O nuvela delicata, directa si cu simplitatea inselatoare a unei parabole, “Perla” este in fapt repovestirea in maniera lui Steinbeck a unei vechi povesti din folclorul mexican. O avertizare si o drama cat se poate de umana, in care sufletul se prezinta in fata celorlalti asa cum este cu adevarat atunci cand toate normele si oprelistile cad. Pentru ca la final eroii isi dau seama ca binele si fericirea sunt nu doar fragile, dar adesea doar iluzii. Kino, Juana si fiul lor sunt saraci, dar fericiti. Sigur ca totul ar putea sa se schimbe daca ar avea intr-o zi un pic de noroc, dar nici macar nu il asteapta. Impacati cu ei si cu ceilalti, parte din comunitate si bucurandu-se pur si simplu de fiecare zi, monotona si linistita, traiesc practic prin repetitie aceleasi si aceleasi ore. Dar intr-o zi Kino reuseste sa gaseasca intr-o scoica o perla uriasa, o comoara fara pret mai ales intr-un loc atat de sarac, si isi da seama ca odata ce o va vinde viata lor se va schimba. Nu vor mai trece de la o zi la alta, ci vor trai cu adevarat, ca intr-un vis frumos. Vor avea bani sa se casatoreasca in sfarsit, sa isi cumpere lucrurile la care viseaza de multa vreme, fiul lor va putea sa mearga la scoala, poate chiar se vor muta intr-un loc mai bun. Insa in scurta vreme Kino si Juana isi dau seama ca saracia dinainte era mai buna pentru ei, ca vecinii si prietenii de mai ieri ar face aproape orice pentru a pune mana pe perla, si daca sperau ca vor fi in sfarsit respectati de ceilalti reactia este cu totul diferita. Iar Kino, in ciuda protestelor Juanei, se decide sa plece impreuna la oras, unde perla sa insemne un nou inceput. Insa oare vor putea sa plece, sa isi schimbe destinul si sa foloseasca o sansa unica pentru a deveni altii? Sau finalul lor, asa cum era de asteptat de la bun inceput, va fi unul tragic?
John Steinbeck, Perla, editura Polirom, 2020
