Spitsbergen, cea mai mare dintre insulele arhipelagului norvegian Svalbard, adaposteste cateva dintre cele mai nordice asezari permanente din lume. Arhipelagul a fost descoperit inca din 1596 de navigatorul olandez Willem Barents, de la care isi trage numele si marea omonima. La scurt timp oamenii desfasurau diferite activitati in zona practicand cu precadere vanatoarea si mineritul.
Longyearbyen dispune de un climat polar, cu temperaturi maxime de 7 grade Celsius in luna iulie si cu temperaturi de pana la -21 grade Celsius in luna februarie. Precipitatiile cad mai mult sub forma de ninsoare si in cantitati medii de 300 mm/an.
Numele orasului Longyearbyen provine de la cel al americanului John Munro Longyear (1860-1922) care l-a fondat si a deschis prima mina de carbune cu adevarat importanta. In ciuda profilului sau industrial care pesista pana astazi, odata cu dezvoltarea turismului si cu intresul crescand al oamenilor din lumea intreaga pentru destinatii atipice, Longyearbyen a fost inscris pe traseele turistice regionale.
Orasul cu peste 2000 locuitori este "capitala" arhipelagului si dispune de un mic aeroport, de o scoala, un centru comercial, mai multe hoteluri si restaurante si cateva obiective de interes cultural. Aici aveti ocazia sa pasiti in biserica situata la cea mai inalta latitudine din lume. Veti fi surprinsi, poate, sa aflati ca alaturi de norvegieni vietuiesc multe persoane de alte nationalitati, cei mai multi de neam tailandez.
Fiindca nu exista drumuri care sa il conecteze cu zonele periferice, singurele mijloace de transport viabile sunt snowmobilul si barca. Atata vreme cat va plimbati in interiorul orasului puteti fi siguri ca sunteti departe de aproape orice pericol. In afara perimetrului locuit insa, este esential sa purtati pentru orice eventualitate o arma cu care sa va puteti apara de ursii polari care cutreiera zona. Nu toata fauna reprezinta o amenintare, chiar si in oras puteti sa intalni de pilda reni, vulpi sau pasari.
Agentiile de turism asigura drumetii in zona atat cu mijloace de transport traditionale, cum ar fi sania trasa de caini sau reni, cat si cu mijloace moderne, cu snowmobilul. Mancare este scumpa, inclusiv cele mai banale specialitati pe care le puteti comanda in restaurant. O masa norvegiana cu specific traditional include intotdeauna preparate din balena.
