Considerat astazi unul dintre cei mai importanti autori rusi ai secolului XIX (dar in acelasi timp prea putin cunoscut in afara tarii sale), Nikolai Semionovici Leskov s-a nascut in 1831 in satul Gorohovo, intr-o familie relativ modesta. Mama provenea dintr-o familie nobila care (asa cum se intampla adesea) isi pierduse intreaga avere, ruinandu-se, in vreme ce tatal viitorului literat era judecator de instructie. Iar atat amintirile mamei despre numeroasele sale rude cat si intamplarile pe care le istorisea uneori tatal, multe dintre triste dar nu putine amuzante, aveau sa ii serveasca mai tarziu de nostalgica sursa de inspiratie. Leskov a reusit sa urmeze cursurile gimnaziului din gubernia Oriol, dar dupa moartea tatalui si un devastator incendiu care a transformat in cenusa vechea casa a familiei a fost nevoit sa inceapa sa lucreze. Din 1847 Nikolai Leskov incepe sa lucreze ca functionar la Curtea Penala a guberniei, va reusi ulterior sa se transfere la sectia financiara si sa se mute cu aceasta ocazie la Kiev. In vreme ce nu putini dintre colegii sai erau multumiti de viata monotona si tihnita oferita de o slujba relativ sigura, desi nu foarte bine platita, Leskov incepe sa invete poloneza, este o prezenta obisnuita la diverse intalniri si cercuri literare si filosofice din oras, este adesea intalnit la cursurile universitare unde are sansa sa ii asculte pe unii dintre profesorii foarte cunoscuti ai vremii. Este atras mai ales de religie, intalneste si discuta indelung cu sectanti sau pelerini, descopera fascinat acel fenomen al “nebunilor intru Hristos”, credinciosii care renuntau la tot pentru a pleca intr-un interminabil pelerinaj prin toata Rusia, ii asculta si uneori noteaza ce spuneau acestia, fara sa intuiasca atunci ca ii vor inspira una dintre cele mai cunoscute carti.
Din 1861 se muta la Sankt-Petersburg si incepe sa publice in paginile unor ziare si reviste din oras, este un nume tot mai cunoscut in cercurile literare ale vremii, debutand in 1862 cu o nuvela publicata sub pseudonim si purtand titlul O afacere stinsa. In urmatorii ani va mai publica mai multe nuvele si povestiri, un prim roman (N-ai incotro) apare in 1864, iar putin mai tarziu apare si una dintre cele mai cunoscute dintre povestirile sale, Lady Macbeth din judetul Mtensk, primita cu elogii de critici si cititori. Scriitor prolific si implicat in viata literara si religioasa a epocii sale, va fi apreciat de Cehov, Gorki sau Tolstoi, bucurandu-se de succes de public si critica in tara sa, fiind insa prea putin cunoscut in afara Rusiei. A publicat mai multe romane si povestiri in ultima parte a vietii, printre acestea numrandu-se Clericii (1872), Pelerinul vrajit (1873, una dintre cele mai importante dintre cartile sale, aparuta in traducere romaneasca in 2019) sau Izgonitorul diavolului. Scriitorul a murit in 1895.
