Localizare si cadru natural
Kosovo, regiune disputata si controversata din Balcani, nu are iesire la mare si se invecineaza cu Serbia Centrala in nord-est, Republica Macedonia in sud, Albania in vest, si Muntenegru in nord-vest. Cea mai mare parte a sa se afla sub administratia Republicii Kosovo.
Noul stat si-a declarat independenta in data de 17 februarie 2008. Kosovo are o intindere de 10.887 km patrati, iar la poalele muntilor si dealurilor sunt doua campii, Kosovo si Metohia, de unde si denumirea oficiala folosita la Belgrad: Kosovo Metohia.
Relieful sau este constituit dintr-un bazin fluvial plat cu altitudini cuprinse intre 400 si 700 m, inconjurat de cateva varfuri muntoase inalte, de 2000-2500 m. Regiunea Kosovo este dominata de Muntii Sar (la sud), Morava de Sud (la est), Muntii Kopaonik (la nord), Muntii si Prokletje (la vest). Altitudinile extreme sunt atinse in punctul Beli Drim (297 m), la granita cu Albania, si in varful Deravica (2656 m). Resursele naturale cele mai intalnite sunt nichelul, plumbul, zincul, magneziul, lignitul, caolinul, cromul si bauxita.
Din punct de vedere climatic, aici se resimt masele de aer continentale, care aduc ierni relativ reci, cu caderi masive de zapada si veri calde, uscate. Influentele mediteraneene si cele alpine creeaza variatii regionale majore. Cele mai insemnate cantitati de precipitatii sunt inregistrate intre lunile octombrie si decembrie.
Populatie
Kosovo are o istorie indelungata, ajungand pana in perioada paleolitica. Descoperirile arheologice dovedesc ca, in preistorie, oamenii vanau si cautau provizii in muntii, vaile si campiile interioare ale Iugoslaviei de astazi. Pana in secolul XII, centrul religios, diplomatic si cultural al Regatului Serbiei se afla in provincia Kosovo, iar in secolul al XIV-lea al Imperiul Serbiei Imperiului Serbiei. Dominatia otomana si asezarea albanezilor a cauzat in secolele urmatoare, o schimbarea majora a demografiei provinciei in favoare musulmanilor odata cu secolul XX.
Imperiul Otoman a adus islamizarea, mai ales in orase, si mai tarziu a creat Vilayetul Kosovo, ca una din entitatile teritoriale otomane. Aceasta a adus masive schimbari, intrucat populatia sarba a pierdut majoritatea in favoarea turcilor si albanezilor. Conform estimarilor, in iulie 2011, populatia Kosovo depasea 1,8 milioane de locuitori. Potrivit Biroului de Statistica al provinciei Kosovo, in 2006 erau 111.300 de sarbi din Kosovo, ceea ce reprezenta 5.3% din populatie (fata de 24.1%, in 1948).
Sarbii din Kosovo reprezinta al doilea grup etnic majoritar in teritoriul disputat Kosovo si se considera nativi in regiune de cel putin un mileniu. Pe parcursul secolului XX populatia sarba a scazut constant. In prezent, sarbii locuiesc in enclavele din Kosovo, Kosovo de Nord fiind cea mai numeroasa. In timpurile moderne, numarul absolut al sarbilor a fost cel mai mare la recensamantul din 1971, cand acesta se afla la 228.264. Sarbii reprezinta 98% din populatie in Kosovo de Nord, constituind 11% din teritoriul Kosovo.
Fiecare stea de pe drapelul tarii reprezinta unul dintre grupurile etnice majore din Kosovo: albanezi, serbi, turci, gorani, romi, bosniaci.
Topul oraselor de vizitat
Capitala si cel mai mare oras din Kosovo este Pristina, cu o populatie estimata la 550.000-600.000 de locuitori. Alte centre urbane cu oarecare faima istorica sunt Pec, Prizren si Kosovska Mitrovica. Orasul Prizren exista de pe vremea Imperiului Roman, in secolul al II-lea d.H. fiind mentionat in Geografia lui Ptolemeu, sub numele Theranda.
In secolul al XIX-lea a existat o renastere a natiunilor in toata Europa de sud-est. Miscarea nationalista albaneza fiind centrata in Kosovo, acest lucru a condus la tensiuni etnice si o lunga lupta intre sarbii crestini si albanezii musulmani. Desi Biserica Ortodoxa Sarba a fost desfiintata in 1532, un sarb islamizat din Bosnia, vizirul Mehmed-pasa a restaurat Patriarhia din Pec in 1557.
Inconveniente
Pentru un turist atras de acest colt al Europei principalul inconvenient il reprezinta instabilitatea politica si conflictele ce recurg din aceasta. Cele doua mari grupuri etnice din Kosovo, albanezii si sarbii au avut ostilitate unii fata de ceilalti de-a lungul istoriei pana in prezent, fiecare grup sustinand in continuare ca regiunea le apartine. Human Rights Watch a subliniat discriminarea impotriva romilor si sarbilor din Kosovo.
Sursa foto: wikiepdia.org
I. C.
