Leonardo da Vinci este unul dintre cei mai cunoscuti artisti din toate timpurile, dar surprinzator s-au pastrat foarte putine dintre picturile sale. Doar 15 sunt considerate ca fiind sigur ale maestrului, altele fiind si astazi subiect de controversa. Explicatiile sunt multiple. Leonardo da Vinci experimenta adesea cu tehnici si materiale noi, si adesea rezultatul nu rezista prea mult in timp. Renunta adesea la o pictura si incepea o alta, abandonand-o la fel de repede. Si cel mai important vedea actul creatiei artistice ca un fenomen magic, iar lucrarea trebuia sa fie perfecta. Cel mai mic defect, adesea vazut doar de Leonardo, il facea sa distruga imediat pictura, asa cum avea sa faca si cu o buna parte din caietele de schite si insemnari. La prima vedere lucrarea lui Tom Friedman Untitled (A Curse) pare un simplu piedestal, un paralelipiped alb, fara nimic deosebit. Arta contemporana, vor spune vizitatorii in trecere. Dar potrivit artistului atunci ar fi apelat la o vrajitoare care ar fi creat o sfera blestemata invizibila, de 28 centrimetri diametru, suspendata in aer la 28 de centrimetri de postament. O gluma? O idee inedita? O incercare de a provoca si a obtine astfel mult dorita publicitate? Oricare explicatie ar fi posibila, dar creatorul ciudatei opere sustine si astazi ca "Blestemul" este cat se poate de real. Doar trebuie sa ti-l imaginezi.
In 2012 un vizitator al National Gallery din Irlanda isi pierdea cumpatul si, in fata camerelor de supraveghere, spargea dintr-o lovitura panza unui peisaj de Monet, lucrare evaluata la 7.8 milioane de lire sterline. Sub privirile stupefiate ale celor prezenti, Andrew Shannon a fost retinut de paznici si, plin de curaj, declara politistilor veniti la muzeu ca a incercat sa distruga lucrarea pentru a se "razbuna pe stat". Indrazneala avea sa ii piara doi ani mai tarziu, in decembrie, cand a fost condamnat la inchisoare pentru vandalism. A explicat ca si-a pierdut echilibrul si s-a sprijinit, in cadere, de tabloul semnat de Monet. Ceea ce nu l-a scutit de pedeapsa.
Foto: dailymail.co.uk
Cand artistul polonez Rafal Bujnowski s-a hotarat sa calatoreasca pentru prima data in SUA, in 2004, era momentul pentru un proiect artistic inedit. Un promotor al picturii hiper-realiste, Bujnowski a pictat un auto-portret in alb-negru, l-a fotografiat si a inclus imaginea in dosarul pentru viza. Nimeni nu a observat ca nu este o fotografie clasica, iar Bujnowski a calatorit in America avand asupra sa ineditul "performance". Cu siguranta a fost unul dintre cele mai artistice pasapoarte eliberate vreodata.
Cu toate ca a trait doar un deceniu (1954-1964) Congo a fost un artist prolific, care a inceput sa deseneze la varsta de doar doi ani, cand a pus prima data mana pe un creion. Pana la patru ani avea sa realizeze 400 de picturi si desene, iar printre fanii sai declarati se numara chiar Pablo Picasso, care ar fi avut in atelierul sau una dintre lucrarile pictate de Congo. La decenii dupa moartea lui Congo unele din picturile si desenele sale au fost incluse intr-o licitatie alaturi de creatii semnate de Warhol si Renoir, si au gasit repede cumparatori. Poate parea scurta biografie a unui geniu precoce, dar Congo a fost de fapt un cimpanzeu de la Gradina Zoologica londoneza. Si era atat de pasionat de lucrarile sale, incat devenea violent si facea adevarate crize de nervi daca cineva incerca sa ia o lucrare pe care "maestrul" nu o terminase. Si in egala masura refuza sa mai lucreze la "creatiile" pe care le considera complete.
Cimpanzeul Congo pictand
Foto: openculture.com
Unii dintre tinerii pictori nu au rabdare ca lucrarile lor sa fie achizitionate de un muzeu celebru sau o galerie respectabila, asa ca ar da orice pentru o solutie ingenioasa. La inceputului anului 2012 Andrzej Sobiepan, un artist polonez inca student (avea sa declare ulterior ca a fost inspirat de celebrul Bansky) a rezolvat mult mai simplu problema. Cand unul dintre paznici nu era atent, tanarul a agatat una dintre lucrarile proprii intr-o expozitie gazduita la Muzeul National din Wroclaw, a asteptat cateva clipe, apoi a iesit la fel de linistit pe cat intrase. Bizar sau nu, a fost nevoie de trei zile pana cand cineva a observat ca in colectiile muzeului aparuse o noua opera, semnata de un nume practic necunoscut. Sobiepan s-a bucurat de o nesperata publicitate, iar conducerea muzeului a pastrat compozitia, a expus-o o perioada la cafeneaua din cladire, apoi a scos-o la licitatie. Uneori solutie este surprinzator de simpla.
Foto: leonardodavinci.net, anothermag.com,
