' Festivalul International George Enescu a debutat, sambata seara, la Sala Palatului cu o gala de deschidere la care s-au reunit 15 solisti romani cu cariera internationala.
' Evenimentul a starnit si o mica disputa intre seful statului, Traian Basescu, si ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, pe seama celor 400 de bilete de protocol, multe neonorate.
' Departe de micile frecusuri, Ioan Holender, directorul artistic al evenimentului, a vorbit in urma cu cateva zile de la Viena despre importanta acestei manifestari in lume.
Medana Weident
Deutsche Welle
' Domnule Ioan Holender, ne aflam la Opera de Stat din Viena cu putine zile inaintea inceperii Festivalului International "George Enescu", al carui director artistic sunteti. Ati vorbit odata despre o anumita dramaturgie pe care fiecare editie ar trebui sa o aiba. Ce aduce editia a XVIII-a, editia 2007, nou fata de editiile precedente?
— Dramaturgia cea mai importanta sau mai bine spus reperul cel mai important al acestei dramaturgii a manifestatiilor din cadrul Festivalului "Enescu", care se tine acum din doi in doi ani, este, in primul rand, calitatea tuturor participantilor, a orchestrei, a interpretilor. In aceste trei saptamani cat tine festivalul, Romania, iubitorii de arta, iubitorii de tot ce e frumos au ocazia, macar o data la doi ani, sa auda orchestre exceptionale din lume, dirijori exceptionali, cantareti exceptionali s.a.m.d.
Pe langa faptul ca este un Festival "Enescu" si se canta in majoritate muzica de Enescu, dar si muzica romaneasca contemporana si din sec. XX, deci pana la Paul Constantinescu, Negrea si pana la compozitorii de astazi, Taranu, Niculescu s.a.m.d. Asa au posibilitatea melomanii din tara, nu numai cei din Bucuresti, sa auda si sa si vada acesti interpreti pentru ca in Romania : inca : o mare parte a concertelor sunt transmise la televiziune.
' Am fost foarte placut surprinsa descoperind in camera de asteptare un portret foarte frumos al lui Corneliu Baba aratandu-l pe Enescu deja garbovit, marcat de timp, de varsta, dar cu aceeasi expresivitate pe care o stim.
— Da. Imi pare bine ca ati remarcat acest tablou. Acest tablou mi-i l-a dat dna Constanta Baba. Este o donatie pe timp. In primul rand, cat timp sunt eu aici director, deci 19 ani, acest tablou ramane aici. Va fi insa dupa aceea atata vreme cat va fi aratat intr- un loc reprezentativ. Doamna Constanta Baba este de acord ca sa ramana aici, spre vazul tuturor si sunt foarte bucuros ca este aici. Personalitatea care a observat acest tablou si care a stiut cine este a fost Isaac Stern, cand m-a vizitat cu ocazia unui spectacol cu Rosenkavalier. El a stat in fata tabloului si a spus "I played with him" : un moment emotionant si pentru mine, pe care dupa cum vedeti nu l-am uitat nici pana astazi, desi Isaac Stern este mort de mult. Foarte multi bineinteles ca nu stiu cine este Enescu. Din pacate, Enescu nu este nici pe departe asa de cunoscut in lume cum credem sau speram noi, in Romania, dar lucrarile lui sunt cu precadere cantate in cadrul Festivalului "Enescu" de orchestrele noastre, dar si de orchestre straine si de multi interpreti straini. La inceputul festivalului va fi prezent si directorul artistic al Bienalei de la Munchen, dr. Peter Ruzicka, care va auzi lucrari romanesti, va fi informat de tot ceea ce s-a mai compus in Romania in ultimii ani si sper, cu ocazia Festivalului "Enescu", care este si un pod, un curcubeu spre lume, sa facem mai cunoscut tot ce e mai bun si mai de valoare in muzica romaneasca.
"Noi mereu spunem ca inca nu a venit timpul lui Enescu"
' De ce credeti ca Enescu este cunoscut in afara Romaniei mai mult pentru rapsodiile sale, iar in rest foarte putin. Se canta putin Enescu.
De ce credeti?
— Da, se canta putin Enescu, desi Opera din Viena a pus in scena Oedip-ul lui Enescu impreuna cu Deutsche Oper Berlin si Oedip, din tot ce stiu in ultimii ani, a inceput sa fie cantat mult mai mult. In iulie am fost la Paris si, intr-o discutie cu noul director al operei "Bastille", Nicolas Joel de la Toulouse, acesta mi-a spus ca va pune in scena opera enesciana la Toulouse si, in fine, pentru prima oara dupa premiera absoluta din 1936 se va realiza un nou Oedip si la Opera Nationala din Paris. Este o lucrare nu usor accesibila, chiar greu accesibila, este un compozitor care a scris intr-o maniera nu greoaie pentru public, dar nici usoara, dar noi mereu spunem ca inca nu a venit timpul lui Enescu. Totusi, Simfonia a III- a, de pilda, toti care au auzit-o : si am dat-o unor dirijori foarte importanti in lume : au fost foarte interesati si au introdus-o in repertoriul lor. Filarmonica din Viena prezinta acum Rapsodia, macar Rapsodia. Deci, se canta Enescu chiar daca se canta mai mult rapsodiile decat celelalte lucrari. Pentru artistii vocali e foarte greu scris, foarte inteligent scris, daca vreti, foarte modern scris, dar nu asa melodios. Lucrarile de camera, lucrarile instrumentale se canta totusi : nu in maniera sau in intinderea si intensitatea pe care ne-o dorim, pentru ca tot ce este romanesc nu prea e cunoscut, nu se stie ca este romanesc. Nu se stie ca marele nostru sculptor din Targu-Jiu, Brancusi, este roman, este cunoscut drept "Brancuzi", nu se stie ca dadaismul vine din Romania si nici macar nu se stie ca Ionescu este roman, sau Cioran, sau Eliade. Macar de mine se stie ca sunt roman…
' Dar, ce s-ar putea face aici mai mult?
— Toata tara noastra este pe cale sa schimbe putin, nu infatisarea : ca nici nu trebuie sa ne schimbam infatisarea, dar eu cred ca e, si nu e vina noastra sau nu e numai vina noastra. Este si vina acelora care nu stiu. Intotdeauna, in primul rand sunt aceia vinovati care nu stiu ceva. Este o chestiune de cultura generala si de educatie ca sa stii ce este Romania. Ar trebui sa se stie, pentru ca fiecare care afla ceva se mira cu simpatie si cu respect, deci vina e si a acelora care nu stiu.
"In 30 iunie 2010 va fi ultimul spectacol condus de mine"
' Ati spus "tara noastra", desi cea mai mare parte a vietii v-ati petrecut-o totusi departe de Romania. Sunteti inca foarte legat de Romania, v-ati implicat foarte mult in viata muzicala din estul Europei, ati infiintat si o fundatie… Ce inseamna Romania pentru dumnevoastra astazi?
— Simt o reintoarcere la radacinile mele, totusi, cei 24 de ani traiti in Romania au lasat niste urme adanci. Poate ca e si dorinta reintoarcerii la o copilarie si la o tinerete pierdute, care imi napadeste sufletul acum, in mers spre sfarsitul drumului. Poate ca e sentimentul ca au nevoie de mine, ca pot intr-adevar sa contribui cu ceva pozitiv la acesta infatisare a Romaniei si la ceea ce se intampla acolo. Apoi, am si o mare simpatie pentru limba romana, pentru literatura romana, pentru oamenii de acolo care sunt inteligenti, care sunt foarte dibaci. In cadrul Festivalului "Enescu" o orchstra si-a anulat participarea pe 11 septembrie si astfel a fost liber Ateneul. Initial am cautat sa facem altceva, cu o alta orchestra, apoi mi-am zis: e 11 septembrie… hai sa facem cu totul si cu totul altceva, hai sa facem o discutie cu cativa intelectuali romani, care exista, spre deosebire de Austria, unde mi-ar fi mult mai greu sa adun sase intelectuali de personalitatea unor Manolescu, Plesu, Patapievici, Hurezeanu, si sa vorbim despre ce a schimbat in viata lor, dar si a unor compozitori, directori de teatru, ce a schimbat in viata lor, in felul lor de gandi, in felul lor de a crea acest 11 septembrie 2001, plus ceea ce a urmat acestui 11 septembrie. Ce s-a intamplat a fost un eveniment simbolic, eu il vad in primul rand simbolic, cu toata tragedia daca ma gandesc la cati oameni au murit acolo, dar este un eveniment simbolic si de aceea a si avut loc acolo. Despre asta vorbim, intercalat de muzica: canta cineva la pian, la vioara, la violoncel, o cantareata interpreteaza doua, trei lieduri, o chestiune foarte frumoasa, pe care imediat au inteles-o cu totii, iar televiziunea o transmite. Ar fi fost mult mai greu sa o fac aici, mult mai complicat pentru ca sunt mult mai greoi austriecii si se misca incet. Chestiile astea la noi, intr-adevar, se fac intr-o maniera intelectuala, eficace, rapida. Imi plac aceste lucruri.
' Sunteti de 15 ani director al Operei de Stat din Viena, aceasta fiind cea mai lunga perioada din istoria prestigioasei institutii. Peste trei ani va retrageti?
— La sfarsitul stagiunii 2009/2010. In 30 iunie 2010 va fi ultimul spectacol condus de mine. Atunci se vor incheia 19 ani petrecuti in fruntea acestei institutii. Acum, in fata mea se afla insa Festivalul "Enescu", la sfarsitul acestei saptamani : spectacolele noastre in China si in Hong-Kong, unde nu am fost inca cu Opera de Stat vieneza…
DISPUTA
' Controversa pe libere
Adrian Iorgulescu: Presedintia a solicitat in jur de 50 de invitatii
In deschiderea celei de-a XVIII-a editii a Festivalului International "George Enescu", presedintele Traian Basescu a facut o afirmatie critica la adresa Ministerului Culturii si Cultelor, care ar fi retinut, in opinia sa, 400 de bilete gratuite. "Cei carora le-au dat, probabil secretare, functionari prin ministere, au considerat ca-si pot bate joc de un bilet. Probabil ca domnul ministru Iorgulescu ar fi bine sa retina doar 50 de bilete si restul sa le dea la vanzare, pentru ca e casa inchisa si oamenii vor sa vina la concerte", a spus presedintele Traian Basescu, prezent la deschidere alaturi de sotia sa. In replica, ministrul Adrian Iorgulescu ne-a declarat insa ca, potrivit legii, 10% din numarul de bilete se dau la protocol, adica ministerelor, Presedintiei, ambasadelor etc., nu doar Ministerului Culturii si Cultelor. "Eu m-as uita intai in curtea mea", spune Adrian Iorgulescu, sustinand ca doar Presedintia a solicitat printr-o lista in jur de 50 de invitatii, neonorandu-le, pentru ca ministrul Iorgulescu n-a vazut in sala decat vreo trei persoane pe care le cunostea ca facand parte din Administratia Prezidentiala. In ceea ce priveste afirmatia ca oamenii simpli au ramas pe dinafara, nemaigasindu-se bilete la casa, si aceasta e contrazisa de Adrian Iorgulescu. Potrivit ministrului Culturii si Cultelor, au fost bilete pana inainte de inceperea concertului, doar ca au ramas nevandute. Pe de alta parte, presedintele Traian Basescu a declarat ca festivalul "George Enescu" este "cel mai important eveniment cultural care se petrece in Romania la fiecare doi ani" si ca seara de deschidere a fost absolut speciala si "probabil ca este meritul maestrului Ioan Holender".
