inchide

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro
Artline.ro pe FaceBook Artline.ro pe Twitter Multimedia
ro | en
Contact
Upload lucrari

UNIVERS CULTURAL

0 Comentarii
Eveniment
FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE RELIGIOASA "CREDO"


Cand, in 2001, initiam, impreuna cu poetul Valentin Marica, FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE RELIGIOASA "CREDO", nu intuiam impactul pe care un astfel de festival il va avea asupra scriitorilor mureseni. Dupa sapte editii ale Festivalului (singurul de acest fel din tara), cred ca pot sa spun ca a fost o initiativa inspirata, una care a reusit sa retrezeasca interesul pentru un gen literar incarcerat peste o jumatate de veac. Poezia religioasa e un gen deloc facil, cu fata si spre credinta si spre arta. Pentru ca nici o tema nu scuza mediocritatea, iar credinta nu exclude axiologicul.

Multi autori mureseni si-au incercat puterile scriind poezie religioasa, unii chiar au facut din aceasta principala lor optiune literara. A aparut chiar o antologie de poezie religioasa semnata de autori sighisoreni. Cea de-a VII-a editie a Festivalului-Concurs de Poezie Religioasa "Credo", organizata de Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures, Casa de Cultura a Tineretului "G. Enescu" si Biblioteca Municipala "Petru Maior", din Reghin, ASTRA Mures, cotidianul "Cuvantul liber", Protopopiatele Ortodoxe Targu-Mures si Reghin, Fundatia Culturala "Cezara Codruta Marica", Asociatia Culturala pentru Descoperirea, Sustinerea si Promovarea Valorilor Culturale si Profesionale, Fundatia Culturala "Vasile Netea", alte institutii publice si ONG-uri, si-a desemnat laureatii: Lazar Ladariu, Premiul "Opera Omnia" al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures; la sectiunea volume: Valentin Marica, Marele Premiu pentru poezie al Festivalului "Credo", pentru volumul "Indurarea amiezii", Daniela Cecilia Bogdan, Marele Premiu pentru poezie al Festivalului "Credo", pentru volumul "Piatra vinovatului", Mioara Kozak, Marele Premiu pentru critica literara al Festivalului "Credo", pentru volumul "EgoGrafii. Exercitii de dictie pentru pastrarea iluziilor", Sorina Bloj, Premiul cotidianului "Cuvantul liber", pentru volumul "Partea mea de Golgota", Ana Munteanu Draghici, Adriana Dandu, Gabriela Monica Costescu", Premiul Fundatiei Culturale "Vasile Netea", pentru volumul "Ofrande inocente"; la sectiunea manuscrise: Vanda Ani, Marele Premiu pentru poezie al Festivalului "Credo" si al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures, Bogdan Halatiu, Premiul Fundatiei Culturale "Cezara Codruta", Emilia Frandes, Premiul Bibliotecii Municipale "Petru Maior", Reghin, Burian Monica, Premiul Casei de Cultura a Tineretului "G. Enescu", Cornelia Todea, Premiul Protopopiatului Ortodox Reghin, Ana Pandrea, Premiul Protopopiatului Ortodox Targu-Mures. Festivitatea a avut loc la Casa de Cultura a Tineretului din Reghin, gazda primitoare, gratie eforturilor facute de directoarea Sorina Bloj si echipa sa, reusindu-se sa se dea manifestarii consistenta si diversitate. La reusita manifestarii au contribuit si Maria Borzan, directoarea Muzeului Etnografic din Reghin, corul Bisericii ortodoxe cu hramul "Sf. Apostoli Petru si Pavel". Un moment distinct al manifestarii l-a reprezentat Medalionul literar Lazar Ladariu, distins cu un important premiu. Despre poet au vorbit Mioara Kozak, Valentin Marica, Marin Sara, Nicolae Baciut. Au participat si directorii caselor de cultura din judet. Ne-au fost aproape Dimitrie Poptamas, Ioan Sulea, Dorina Lupu, Liviu Stef, Klara Balazs, Ilie Frandes, Ioan Bandila-Marceanu, Razvan Ducan, Dumitru D. Silitra, Viorica Feierdan, Cristina Dancu.

N.BACIUT

Ferestre
Ia-ma inapoi


Inlantuita-n aspra radacina
de-nsamantatul,
dospitul pamant,
respir numai atunci
cand dorul se inchina,
prezenta Ta _ mantuitoare-adulmecand.


Eu nu mai pot pastra adanca taina
ce la-nceputul vremii-n mine-ai ingropat,
sunt mult prea slab,
armatele straine m-au inrolat,
pacat dupa pacat.


Nu-ti cer sa potolesti nebuna herghelie,
nici s-o-mblanzesti sub grele sei,
nici trupul sa mi-l ierti
de sub copite,
doar ce-i al tau, Parinte,
cer sa iei.


SORINA BLOJ


TOIAG DE SUFLET

Imbraca-te-n flacari, suflet pierdut
Si cauta-ti drumul in ceara.
Dezleaga-te de tot ce-a trecut
Si-ntoarce-te-n pacea de seara.


Nu cauta vindecari in cuvant
Caci flacari se-aprind si-n rostiri,
Trece-ti durerea catre pamant
Si fa-ti din pasire, zidiri.


Iar de nu poti sa treci,
Ca toiagul tau are un nod,
Infloreste-l in rugi ingeresti
Si fa din iubirea ta, rod.


Garbovit iti va fi doar atinsul
Cand cele lumesti nu le lasi,
Cuprinde in suflet tot necuprinsul
Si fa inspre cer ultimii pasi.


DANIELA CECILIA BOGDAN

Raft
Nicolae Baciut _ sufletul umbrelor inefabile (II)


Ca si Nichita Stanescu _ foarte apropiat de poezia lui Nicolae Baciut _ a redat operei sale acea proprietate a spiritului ca forta creatoare, cum si capacitatea de eternizare prin conceptul de poezie atemporala si aspatiala. Altfel spus, cuvantului logodit si nuntit pentru totdeauna cu sufletul poetului, este singurul care a dat si da dreptul _ prin poezie - la eternitate. Asadar, Nicolae Baciut redescopera primordialitatea cuvantului, incercand si reusind sa reconstituie treptele emotionale ale acestuia in lumea, mai ales ideatica, a fenomenelor si starilor afective categoriale. "Vine in fiecare dimineata la tample _/ca o zapada;/ te saruta si te condamna/ cu un cuvant fierbinte.// Vine si se asaza _ / si-a ales locul, si-a ales vesnicia/ si nimic nu-i mai sta impotriva.// Vine ca un trandafir inflorit la tample: / petale moi, banuti zornaitori.// Iata un final fericit, iti zici;/ tocmai acum iti suiera prin sange.// Dar nu acesta, nu acesta / e poemul" (pag.53). Ludicul reflexiv fie fata de real, fie fata de imaginar, da reveriei poemului un dublu sens: de refuz al realului entropic si brownian, pe de o parte, si de simpatie entazica _ deci de coborare in sine pentru o asa-zisa iluzie ca mod al conservarii energiei launtrice, pe de alta parte.

Demersul stilistic si prozodic e marcat in primul rand de idee cum si de sinceritate, reflexivitatea tensiunilor existentiale, aromele starilor inefabile si gustul neindoielnic al atitudinilor lirice "decantate" sub imperiul expresiei intelectualizate, relatia cu transcendentul _ aproape obsesiva _ asaza in ordine _ o "ordine" de ansamblu, alcatuind un peisaj cu arhitecturi poetice _ fie in stil gotic, fie in cel baroc _ dar mereu in deplina originalitate. "Nimic nu mai sta impotriva privirii ei _ /suferinta e un animal bland,/palmele moi mangaie blana argintie/ ca pe niste indepartate zapezi salbatice,/ ca pe o constiinta inghetata.// (Daca totul s-ar opri aici. Daca totul / ar intra ca in viata unui orb,/ daca bastonul ar fi doar un firicel de lumina!,/dar in locul cuvantului orb/ nu poti aseza alt cuvant orb,/ in locul vietii _ o moarte tandra.) // Nimic nu sta impotriva privirii ei _ / carabusul de aur se indeparteaza fara martori/ precum sangele cald in zapada proaspata.// "Intrarea in muncile de primavara" / la marginea orasului. Intri in dorinta/ pana cand semintele moi plesnesc/ intre dintii pamantii./ (Iarba imita nasterea, iarba scrie poemul,/ intra in viata,/ viata in natura,/ cand natura/ nu-i decat o masca pe fata ta/ in loc de fereastra.)/ Limpezi imagini / la marginea imperiului:/ clarviziunea,/ sentimentul vorbirii./ Nimic nu sta impotriva privirii ei." (pag. 215). Poetul Nicolae Baciut scrie o poezie de o "cerebralitate aspra", cum ar spune Eugen Simion, in care existenta ori disectia anatomica a existentei "coboara" direct in poezie.


Cu alte cuvinte, precizia studiata defineste propriile stari lirice in versuri memorabile. Ce simplu e totul aici, ce bine!/si nimeni nu ne iarta poemele noastre/puse intre feliile uscate de paine,/ cum nici noi nu iertam gresitilor nostri./Ce bine, ce simplu/ scrasneste zapada intre dinti.// Ce se va mai sti despre noi/ cand copiii ne vor trage de maneca:/"Tata, poemul tau nu se mai sfarseste/ niciodata?"//Ce bine, ce simplu!/ Si sarutam arterele dezvelite/pana uitam/ ziua/pe care ar trebui/ s-o aniversam." (pag. 17). In fond, Nicolae Baciut ne propune o estetica provenita din sinceritatea tensionata a actului poetic, permitandu-i relevarea sentimentului: poemul insusi devenind un exercitiu de imaginatie _ cand bacovian, cand blagian _ cu reglari abile ale intensitatii, dar si cu etalari orgolioase ale plasticitatii Tu scrii cu mine _/scrii cu umbra mea,/cu sangele din alta viata/ cum scrii cu ploile/de toamna;/imi scrii cu piesele de sah/ dar jocul nu va-ncepe/ niciodata./ Imi scrii cu anotimpuri/ ce n-au fost,/ cu anotimpuri/ dintr-o alta viata,/ imi scrii cu viata mea,// cu sangele/ schimbarilor la fata." (pag. 545) Nicolae Baciut isi asuma viziunile ce stau sub semnul actului revelator; bunaoara, apare inclinarea spre interiorizare, spre vibratie sufleteasca, spre constructii de sfera latidudinara cu accente indreptate catre abisal, catre inefabilitate cognitiva, avand la baza _ mai intotdeauna _ tensiuni polare. Cu alte cuvinte, starea poemului se destructureaza ciclic si centripet, pentru a se restructura in insasi firea materiei ce poate fi deopotriva: repaosul si miscarea, visul ori zborul, in acelasi timp. "Spulber cenusa mainii tale, Doamna,/ pe somnul ca o rana de cartus,/ cand se asmute-n vene inc-o toamna/ si mana-mi sangereaza-n tus.// Atatea frunze ti se-aprind pe gura,/ atatea aripi fumegand _/ un clopot bate-n frigul lor si bate/ c-un sunet neauzit de bland.// O toamna inca ne desparte _ /se-aude-n ea un ceas de lemn/ si-n trupul ei e-atata moarte/ si-n trupul ei e-atat indemn.// Spulber cenusa mainii tale, Doamna, / si mi se-asmute-n vene inc-o toamna."(pag. 302). Dupa ce am lecturat acest urias volum de poeme cat o "caramida", am avut sentimentul ca poezia lui Nicolae Baciut ramane mereu si mereu transparenta si fluida ca un miraj "zarit" intr-o apa limpede si adanca, in strafundul careia lumineaza ca intr-o oglinda "pietricelele" de aur si argint "culese" din sufletul umbrelor inefabile, din razele cerului reflectat in siajul imaginilor poetice de o colosala idealitate Lazar Ladariu in "Amfiteatrul cu poeti" "Ce repede s-au imprastiat, / seminte de salcam sonor tasnind din pastaie, / toti anii mei / in cele patru zari / si singur m-am trezit la rascruce / cu floarea de mar la butoniera / sub norul fosforescent alunecand / spre steaua pana azi nestiuta;" (Ce repede). De 50 de ani scrie poezie Lazar Ladariu, indragostit incorigibil de verbul limbii romane. A trecut prin Scoala de Filologie clujeana, s-a stabilit apoi in Targu-Mures, a facut gazeta, a facut politica, a albit nitel, dar pasiunea poetica nu l-a parasit.


De-a lungul deceniilor, a adunat premii literare, a primit lauri binemeritati, pentru ca a stiut sa faca sa rezoneze datoria fata de sine cu cea fata de semeni si cu cea fata de propria opera, asezandu-se intr-un echilibru vertical, intre lumea supravietuirii _ de jos, si lumea vietuirii _ de sus. "Singur / in turnul de veghe / flori de gheata desenez cu rabdare / pe sticla rece, / nepasatoare...", marturiseste poetul. Doar asa a putut fi statornic in credinta, doar asa a putut dainui ani, decenii in cuvinte. Si in fapte. Ostasul din cartile de poezie, unul dintre aceia cu "aripile crescute sub camasa", cum ii place domniei sale sa spuna, "cetatean al visului", Lazar Ladariu a inteles si a practicat mereu acea "disciplina a finitudinii", cum o numea Gabriel Liiceanu; sa stii ca ai un timp limitat, ca esti vremelnic: "In sufletul tau sunt multe popasuri:/ lacas sigur unul ne este. Iata, / cu-ncetul ne aplecam catre moarte / cu un cuvant, / cu o calatorie, /cu o seara / mai putin" (Un fel de calatorie in sine). Si-atunci, cantecul de noapte al Poetului ajunge intotdeauna in luminis. E cantec pentru vesnicia zilei. Paradoxal, desi scrie pentru multi, Lazar Ladariu crede in comunicarea dintre cei putini, care au ceva de spus, cu cei, tot putini, care stiu sa ii inteleaga spusele. A avut mereu revelatia "caii" si a simplitatii ei extraordinare. Asemenea poeti sunt recuperatorii. Plecati in cautarea timpului pierdut, prin "campuri cosite de ceata", in numele unei umanitati intelese cu generoasa larghete, ei stiu ca "intelesul e mai iute decat timpul intelesului" si ca "nu exista inteles, ci numai intelegere" (N. Stanescu). Asadar, vorbim despre Lazar Ladariu. Patrundem in poezia domniei sale precum intr-"un infinit de infinituri", cum ar spune M. Cartarescu. Traseul trebuie parcurs cu o stiinta a infiorarii ce tulbura confortul diurn: "Tot ce ziua strig abia noaptea aud". Aici, realitatea e desfacuta pana se poate intrezari nu doar urzeala, ci si urzitorul. Descriind lumea in culori, umbre, taceri, rostiri, lumini, poezia lui Lazar Ladariu ne inlesneste astfel accesul la idee. Ceea ce se ofera privirii noastre launtrice nu e un dat, ci un lucrat. Lazar Ladariu e un truditor pe ogorul poetic al limbii romane inspre a intelege, a spune, a marturisi, a scrie. Poezia lui Lazar Ladariu e cautare tacuta, nelinistita, intrebatoare. E taina, adevar si ecou. Discursul sau este modern si totodata atemporal, tintind esentializarile si liniile majore ale fenomenelor: "Dintotdeauna eu cant / un foc fara moarte / prin buna vestire a soarelui / din sine nascut; / dintotdeauna eu cant nevazutul" (Dintotdeauna eu cant nevazutul). Poetul a gasit secretul infrangerii timpului, prin scriitura: "Teama sa nu ne fie: / jefuitorii nu vor prada mormantul nostru, / am fost prea saraci. / Am stiut de unde vin obiectele / si numele lor l-am aflat / si nu le-am numit / cu hainele lor de fiecare zi." (Neimpacati am gasit cuvantul). De o distinctie intelectuala rara, poetul Lazar Ladariu trece prin viata cu folos enorm pentru cultura. Acum, "La ora cand se-mprimavareaza, pamantul si mai tanara natura imbraca totul in verde; la ora cand ochii taranilor, cu dorul lor vesnic de camp, privesc doar locul unde va fi sa apara soarele; la ora cand barcile universului dau tarcoale visului de la marginea primaverii; in buna zi de aprilie" (Planeta de aprilie), acum, "Poate incepe vanarea de vant "!

MIOARA KOZAK

CONCURS NATIONAL
DE LITERATURA SI ARTA "AMBASADOR"
Trustul de Presa "Ambasador, in parteneriat cu Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures si Asociatia Artistilor Plastici Mures organizeaza prima editie a Concursului National de Poezie, proza scurta si pictura, cu tema IISUS. La Concurs pot participa creatori din intreaga tara, indiferent de varsta, membri si nemembri ai uniunilor de creatie. Pentru fiecare sectiune vor fi acordate cate trei premii si trei mentiuni, in suma de 1.250 lei. Vor mai fi acordate premii si diplome ale unor institutii muresene de cultura. Textele premiate vor fi publicate in revista "Ambasador". Cei interesati vor trimite maximum cinci poeme , 1-2 proze scurte, iar pictorii cate o singura lucrare, indiferent de tehnica. Lucrarile vor purta un motto, care se va regasi si pe un plic inchis, cuprinzand date despre autor. Lucrarile vor fi trimise pe adresa Trustul de Presa "Ambasador", str. Piata Victoriei Bl. F. 23, et. I, Targu-Mures, judetul Mures, pana la data de 21 mai 2007.

Informatii suplimentare la tel. 0265-31.17.77. (N.B.)


Voteaza


Pe acelasi subiect: festival | concurs | poezie | premii | diplome
Comentarii 0 comentarii
Scrie comentariu
Introdu mai jos textul de aici
Scrie in casuta de mai sus codul de verificare
Alte articole din:
Noutati
Perpetuum Jazz Traffic Strings in concert la Sala Radio
Perpetuum Jazz - Traffic Strings in concert la Sala Radio

31 martie, ora 19, Sala Radio, Bucuresti Un eveniment exceptional pentru iubitorii de jazz, concertul " Perpetuum Jazz " de la Sala Radio va ofera sansa de a descoperi sau redescoperi o ...

Spargatorul de Nuci 3D la Sala Palatului
Spargatorul de Nuci 3D la Sala Palatului

3 aprilie 2019, ora 19.30, Sala Palatului, Bucuresti Pentru prima oara in Romania compania Russian Multimedia Ballet Theatre va prezenta o noua varianta a unuia dintre cele mai iubite spectacole de ...

Bohemian Rhapsody ar putea avea o continuare
Bohemian Rhapsody ar putea avea o continuare

Asteptat pret de peste 20 de ani de fanii din intreaga lume, poate nu pe placul tuturor criticilor, Bohemian Rhapsody a starnit controverse si a primit elogii, a castigat nu mai putin de patru premii ...

Johnny Rawls in concert la Rockstadt
Johnny Rawls in concert la Rockstadt

16 martie 2019, ora 20.30, Rockstadt, Brasov Muzician cu o cariera de peste cinci decenii, compozitor si producator apreciat, Johnny Rawls a inceput sa cante inca din anii adolescenti pentru nume ca ...

Opera Comica pentru Copii lanseaza propria emisiune TV
Opera Comica pentru Copii lanseaza propria emisiune TV

In premiera pentru o institutie culturala din Romania, Primaria Capitalei, prin Opera Comică pentru Copii (OCC), lanseaza o emisiune dedicata exclusiv spectacolelor OCC, pe postul de televiziune N24 ...

Seară muzicală la Sala "Unirii"

Mâine, de la ora 18.00, la Sala "Unirii", va fi organizată o nouă seară muzicală. Programul este susÅ£inut de violonistele Rahela Cozma ...

Grafica satirica la Cuptorul cu Lemne
Grafica satirica la Cuptorul cu Lemne

Primăria sectorului 2 Clubul Caricaturiştilor Sorin Postolache Pizzeria CUPTORUL CU LEMNE vă invită la expoziţia de autor Grafică satirică - ...

Artisti bavarezi originari din Romania la Venetia

Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica, IRCCU, din Venetia prezinta in perioada 6 si 21 octombrie expozitia "Artisti bavarezi originari din Romania la Venetia". Aceasta este ...

Festival International de Teatru la Sfintu Gheorghe

In perioada 12-19 iunie, la Sfintu Gheorghe se desfasoara Festivalul International de Teatru Trans. Form@, editie care promite anul acesta 16 spectacole, un workshop cu regizorul Silviu Purcarete, ...

Muzeu Matei Corvin la Cluj

Guvernele României şi Ungariei au decis, ieri, ca prin intermediul unei comisii mixte de experţi să fie reluată finanţarea restaurării statuii lui Matei Corvin şi realizarea unui spaţiu ...

Mos Ion Roata si Cuza Voda

Intre taranii fruntasi care au luat parte, impreuna cu boierii, cu episcopii si cu mitropolitul tarii la Divanul ad-hoc din Moldova, in 1857, era si mos Ion Roata, om cinstit si cuviincios, cum sunt ...

Primii cautatori de comori cu legitimatie

Doar 100 de oameni au dreptul, oficial, sa caute comori pe teritoriul tarii noastre. Sunt membri ai Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania si au legitimatii care ii feresc de ...

Scoala in Spania
Scoala in Spania

Sistemul educational spaniol include atat scoli nationale cat si institutii de invatamant internationale, care respecta traditiile scolilor din Marea Britanie, Franta, Germania si nu numai, ...

Revista "Cutezatorii" se intoarce

Revista Cutezatorii, publicatie ce a leganat visele adolescentilor din regimul de trista si nostalgica amintire, se intoarce. De data aceasta, in format digital. Este vorba despre site-ul ...

Mircea Miclea si Cristian Adomnitei suparati pe reforma Ecaterinei Andronescu
Mircea Miclea si Cristian Adomnitei, suparati pe reforma Ecaterinei Andronescu

Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei, este de parere ca resursele umane si alte segmente care formeaza invatamantul romanesc ar putea sa beneficieze de bani din fonduri europene cu care ...

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro

Va recomandam

Portretul lui Arhimede de Jusepe de Ribera Portretul lui Arhimede de Jusepe de Ribera
Departe de reprezentarile sobre, eroice, idealizate ale inteleptilor Antichitatii acest portret imaginat de pictorul Jusepe de Ribera (cunoscut si sub numele de Jose de Ribera sau dupa ...
Alte recomandari:
Carcassonne Autoportret cu o sticla de vin de Edvard Munch Din Bucurestiul de altadata - plasi, culori, raioane, sectoare Bauturile preferate de scriitori celebri + Vezi mai multe

Facebook

Fii prietenul nostru pe Facebook si pastreaza legatura cu lumea artei oriunde te-ai afla.

art-Travel

Radnevo Bulgaria Radnevo, Bulgaria Asezat in partea de sud-est a tarii, in Regiunea Stara Zagora, Radnevo avea la recensamantul din 2011 o populatie de peste 12 000 de locuitori, fiind una dintre cele mai importante localitati din regiune. Situata in partea de est a Vaii Gornotrakiiska, la ... Alte destinatii: Novi Pazar, Bulgaria Stamboliiski, Bulgaria Septemvri, Bulgaria Leaskovet, Bulgaria Dreanovo, Bulgaria + Destinatii pe meridiane

teatru, carte, film

Filme. Teatru. Concerte.:
Captain Marvel
Captain Marvel Unul dintre cele mai asteptate filme cu supereroi Cand Pamantul este amenintat de o forta extraterestra de temut este clar ca armatele conventionale ......
+ alte recomandari: Filme. Teatru. Concerte.
Carte Artline:
Razbunarea iertarii de Eric Emmanuel Schmitt
Razbunarea iertarii de Eric-Emmanuel Schmitt Doua gemene ajung sa se urasca, desi erau cele mai bune prietene, iar satul in care s-au nascut parea mai curand cadrul unui basm decat al unui ......
+ alte recomandari: Carte Artline