Reamonn si Europe incheie anul prin concerte in Piata Mare

Numaratoare inversa pentru "Sibiu – Capitala Culturala Europeana". Azi se trage cortina peste concertele organizate la Sala Thalia din Sibiu in cadrul Programului "Sibiu – Capitala Culturala Europeana". Deutsches Symphonie-Orchester Berlin va sustine de la ora 19 un concert la Sala Thalia, la care va lua parte si directorul general de la Deutsche Welle, Erik Bettermann. Deutsches Symphonie-Orchester a luat fiinta in 1946 ca orchestra a Radioului RIAS, iar din 1956 s-a numit Radio Simphonie Orchester, pentru ca in 1993 sa preia numele actual. Concertul orchestrei cu 45 de membri va dura 100 de minute si va cuprinde lucrari de Johann Sebastian Bach si Igor Stravinski. De-a lungul timpului, orchestra a avut la pupitru nume mari precum Lorin Maazel, Vladimir Ashkenazy sau Kent Nagano. Asta-seara ea il va avea ca dirijor pe Andrew Manze. Printre ultimele evenimente de la Sibiu se numara si expozitia de pictura Ioan Sbarciu-Markus Lüpertz, gazduita pana in 30 decembrie de Galeria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal. Expozitia propune un dialog intre rectorul Universitatii de Arta si Design din Cluj-Napoca si rectorul Universitatii de Arta din Düsseldorf. In ultima saptamana a anului, Sibiul va fi iluminat timp de trei nopti (23-25 decembrie) de mii de vase cu flacari. Membrii companiei Cie Carabosse, care vor anima astfel strazile Nicolae Balcescu si Samuel von Brukenthal, nu folosesc doar focul  singur, ci il combina cu alte elemente – efecte create de apa, sunete, structuri metalice sau diverse sculpturi. Ultimele doua zile ale anului sunt apogeul Programului "SCCE". Pe 30 decembrie, in Piata Mare vor avea loc trei evenimente: concertul Loredana Groza si Prietenii, spectacolul de dans si lumini "Fire of Anatolia" si concertul Prodigy. In seara de 31 decembrie sunt programate: concertul trupei germane Reamonn, spectacolul pirotehnic sustinut de Groupe F, precum si concertul Europe. Acestea sunt cele din urma evenimente al programului desfasurat pe toata durata lui 2007 in orasul de pe Cibin. Pentru programul sfarsitului de an (care mai include Targul de Craciun si galele de patinaj), Primaria din Sibiu a alocat – potrivit Mediafax – circa 2.400.000 de euro, suma din care Comisia Europeana va deconta 60%. "Sibiul e un exemplu bun"Printre evenimentele importante desfasurate in acest an la Sibiu s-a numarat si cea de-a VI-a sesiune a Parlamentului Cultural European (ECP), cei aproximativ 150 de membri din peste 40 de state intalnindu-se pana acum la Bruges, Graz, Genova, Lisabona si Turku. In luna octombrie, la Sibiu, ECP si-a ales noi membri din Romania – Cristian Mungiu, Pavel susara, Alexandru Beldiman, Sergiu Nistor si Emil Hurezeanu, care s-au alaturat membrilor deja existenti – Mircea Cartarescu, Ion Caramitru, Magda Carneci si Denisa Comanescu. Prezent la Sibiu, Tamas Szucs, directorul pentru Comunicare Strategica din cadrul Comisiei Europene, a apreciat ca "Sibiul este un exemplu bun pentru regenerarea culturala si pentru cat de benefica e colaborarea dintre culturi". Altfel, Tamas Szucs a fost de parere ca realizarea unei "sfere publice europene" e "din pacate, departe de ideal. Uniunea Europeana e mare, complexa si indepartata pentru majoritatea oamenilor". In prezent, exista 17 sfere nationale, 23 de limbi oficiale, peste 3.500 de canale TV. Lipsa de informare duce la o lipsa de incredere in institutiile politice si in identitatea europeana. Intentia nu e de a "dezvolta o cultura europeana omogena, ci de a facilita accesul fiecaruia la alte culturi", a spus Tamas Szucs, care considera ca "instrumentul fundamental pentru promovarea dialogului intercultural" este invatarea unei alte limbi decat cea materna. De altfel, in Declaratia adoptata la Sibiu se precizeaza ca dialogul intercultural il vede pe "celalalt" ca sursa de inspiratie, permitandu-ne sa recunoastem ca si noi suntem "celalalt". Declaratia adoptata la Sibiu stabileste punctul de vedere al Parlamentului Cultural European despre rolul culturii pentru proiectul european. In Declaratie se specifica faptul ca, de acum inainte,  economia va fi la fel de importanta, dar activitatile si schimburile culturale vor juca un rol mult mai important, inclusiv unul formativ, in dezvoltarea proiectului european. Aceeasi Declaratie numeste proiectele si programele de cercetare culturala pe care le desfasoara ECP. Acestea sunt: Grupul de Cercetare ECP (care se ocupa de strategie, elaborand si Declaratia cu pricina), NUROPE (care lucreaza ca "universitate nomada" in mai multe tari, legand business-ul de arta si filosofie), EUSTORY (retea dedicata istoriei si consacrata tinerilor), "The Design of Prosperity" (consacrat designerilor si oamenilor de afaceri), "The Public Space Project" (cercetare asupra spatiului public, facuta de catre arhitecti), "Art Constitution" (dedicata artistilor), "AsTide" (arta ca mijloc de transformare sociala si  dialog intercultural in cadrul retelelor europene). Parlamentul Cultural European se intalneste in plen in fiecare an incepand de la infiintarea sa, in 2001, in diferite orase europene, fiind singurul forum multidisciplinar al personalitatilor culturale europene. Printre membrii sai se numara cunoscute personalitati artistice si ale vietii culturale – artisti independenti, scriitori, muzicieni, istorici, filosofi, designeri, arhitecti s.a.m.d.