Mircea Eliade, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Nichita Stanescu, Norman Manea,Mircea Ivanescu sau Mircea Cartarescu sunt nume de referinta in literatura romana, care ar fi putut sta langa oricare dintre nominalizatii si laureatii cu Nobel pentru literatura. Cel mai important premiu literar din lume, acordat din 1901, in fiecare an, de Academia Suedeza, i-a revenit ieri turcului Orhan Pamuk.
Dezbaterea cu tema „De ce nu avem si noi un Nobel pentru literatura” a fost lansata la sfarsitul lunii august, cand Kjell Espmark, fostul presedinte al Comitetului Nobel pentru Literatura, a declarat in cadrul unei conferinte ca tara noastra a ratat zeci de ani sansa aceasta pentru ca nu au fost trimise propuneri.
„Orice profesor de limba romana poate trimite un nume de scriitor, de ce n-a facut-o nimeni?”, a intrebat atunci Espmark. Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor, crede ca aceasta tema este o falsa problema atata vreme cat scriitorii romani nu sunt tradusi in strainatate, la edituri de anvergura, in limbi de circulatie internationala. „Nu avem nicio sansa, in conditiile acestea, sa luam vreodata un Nobel”, explica Manolescu.
Cartarescu: „Nu exista un consens”
„In acest moment nu exista un consens in privinta celui mai valoros autor roman (sau macar a celor mai valorosi trei-patru)”, crede scriitorul Mircea Cartarescu. „Printre numele de posibili candidati care s-au vehiculat cel mai mult prin reviste le-am intalnit pe cele ale lui Norman Manea, Ana Blandiana, Paul Goma si Mircea Ivanescu.
Primii trei indeplinesc criterii colaterale avute evident in vedere de juriu. Personal, cred ca va trebui sa mai asteptam cel putin un deceniu pana cand va deveni rezonabil sa speram. In privinta mea, cred ca nu am inca nici varsta, nici notorietatea internationala care sa-mi permita sa visez la asa ceva”, precizeaza Mircea Cartarescu.
Posibili laureati
Mircea Eliade
A fost unul dintre cele mai vehiculate nume pentru candidatura la Nobel. „Nu vad niciun nume romanesc posibil in peisaj. Nu sunt convins ca Blaga ar fi reusit, dar e limpede ca Eliade avea sanse mari, ca si Ionesco (dar care a fost considerat francez la vremea respectiva, or, francezii abia fusesera premiati)”, spune criticul Dan C. Mihailescu. „Scriitorii nostri uita ca acasa au un public potential de 10 milioane de cititori si bovarizeaza dupa 10-20 de parizieni sastisiti”.
Marin Sorescu
Daca scriitorul ar fi fost tradus, cu siguranta ar fi avut mari sanse pentru a lua Nobel. „Vom avea un candidat roman serios la Premiul Nobel cand va exista un grup de 20-30 de autori romani pentru care sa se bata marile edituri occidentale. Pana atunci, vom trai in plin bovarism, vazand doar teorii ale conspiratiei si invocand eternul „nenoroc romanesc”. Nobelul e parte a marii afaceri economice globale, iar criteriul notorietatii si al vanzarilor ramane primordial”, afirma criticul Mircea Mihaies.
Norman Manea
Scriitor roman, de origine evreiasca, stabilit in SUA, este unul dintre cei mai invocati candidati contemporani. Totusi „nu avem un candidat roman din doua motive.
Unu, fiindca Romania nu este inca o miza geo-politica pe harta „literaturii” mondiale, si doi, fiindca nu exista in cultura noastra o minima solidaritate intelectuala”, spune criticul Daniel Cristea-Enache. „De pilda, daca Cartarescu, Codrescu, Manea, cel mai des invocati ar lua Nobelul, „colegii” de breasla ar suferi cumplit”, adauga Enache.
CASTIGATOR
Pamuk, primul scriitor turc cu Nobel
Despre Orhan Pamuk, criticii afirmau pana de curand ca numai Nobelul ii lipseste, dar, de ieri, acest deziderat a devenit realitate. El este primul scriitor din Turcia, laureat al Premiului Nobel pentru literatura.
Pamuk a fost foarte controversat in tara sa pentru ca a declarat, anul trecut, unui ziar elvetian ca in jur de 30.000 de kurzi si un milion de armeni au fost victimele pogromului de la inceputul secolului din Turcia si ca nimeni nu indrazneste sa vorbeasca despre acest lucru. Din cauza reactiilor grupurilor nationaliste, scriitorul a fugit din tara, iar cand s-a intors, statul s-a pregatit sa-l judece pentru „insultarea” Turciei si a identitatii nationale. Pamuk a riscat trei ani de inchisoare potrivit noului Cod Penal turcesc.
Organizatii de protectie a drepturilor omului si asociatii ale scriitorilor din intreaga lume s-au aratat solidare cu cazul Pamuk. Pana la urma, la inceputul acestui an, procesul a fost abandonat, in mod oficial, din cauza unei probleme de procedura.
Revista americana „Time” - care l-a inclus anul acesta pe scriitor pe lista celor mai influenti 100 de oameni din lume la categoria „eroi&pionieri” - nu a exclus insa posibilitatea ca Turcia sa fi renuntat la proces din cauza negocierilor pentru aderare la Uniunea Europeana. „In cele din urma, numele lui Pamuk a devenit si mai cunoscut, iar cuvintele sale si mai influente”, a comentat „Time”.
Publicat in peste 100 de tari
„E limpede ca si Nobelul, si Oscarurile se acorda pe criterii etno-corect-politice, plus „justa repartizare” geografica, pe continente. A fost Africa, vine China, urmeaza India etc. Criteriul estetic vine abia pe urma, daca mai vine. Anul asta, dat fiind ca planeta-i dominata de conflictul arabo-israelian, in firea traditiei ar fi fost ca premiatul sa fie Amos Oz. Insa pentru ca Turcia s-a mai apropiat de intrarea in UE, a venit randul lui Orhan Pamuk”, declara criticul Dan C. Mihailescu.
Orhan Pamuk, in varsta de 54 de ani, s-a nascut la Istanbul si a urmat studii de arhitectura. In 1976, Pamuk a absolvit Institutul de Jurnalistica, iar din 1974 s-a consacrat aproape in intregime scrisului, dupa ce o vreme a cochetat cu pictura. Opera sa, tradusa in peste 50 de limbi, cuprinde romanele: „Fortareata alba” (1985), „Cartea neagra” (1990), „Viata cea noua” (1994), „Ma numesc Rosu” (1998), „Zapada” (2002) si un volum de memorii dedicat Istanbulului. Operele sale au fost publicate in peste 100 de tari.
„MA NUMESC ROSU”
Romanul „Ma numesc rosu” este primul din seria de autor, editata in exclusivitate de Curtea Veche, aparut in Romania. Scris la persoana intai, volumul este o calatorie in lumea miniaturistilor dintr-un Istanbul crepuscular. Intriga politista este un pretext de a cutreiera in Imperiul Otoman din secolul al XVI-lea. Romanul costa 35 de lei noi.
Simona Chitan
