Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) lucreaza inca din 1998 la o strategie prin care majoritatea institutiilor de cultura din tara sa poata primi bani din alte surse decat de la bugetul de stat.
Cu trei legi aproape gata, una despre concesiunea institutiilor publice de spectacole, alta despre monumentele istorice si o a treia despre privatizarea cinematografelor, in 2006, MCC este mai aproape ca niciodata sa-si vada visul cu ochii: o cultura platita de autoritatile locale sau de persoane private ori juridice.
Singura problema este ca "nu s-a infipt nimeni inca", potrivit directorului Teatrului National, Ion Caramitru, ministru al culturii in 1998, pe vremea cand a aparut Legea nr. 219 privind regimul concesiunilor.
Ce zice legea
Legea nr. 504, care clarifica cine cumpara, cine vinde si in ce conditii, in cazul specific al institutiilor publice de spectacole si concerte, a aparut de-abia in 2004, iar luna trecuta a primit si norme metodologice.
Concesiunea presupune un contract intre autoritatea publica, fie minister, fie consiliu local sau primarie, si persoana sau institutia care doreste sa "cumpere" activitatea unui teatru, a unei orchestre sau a oricarui alt tip de ansamblu care produce spectacole. Vanzatorul cere o taxa negociabila si respectarea unor conditii stricte, iar cumparatorul primeste fie activitatea, fie spatiul unde functioneaza institutia de spectacole, pe o perioada de maximum 49 de ani.
Concesiunea se face prin licitatie publica sau negociere directa, pe baza unui caiet de sarcini ce trebuie sa contina informatii legate de modul in care se va desfasura activitatea institutiei, de la regimul angajatilor pana la organizarea spectacolelor.
"Legea reintroduce intr-un fel normalitatea care a existat inainte de comunism", explica Demeter Andras, directorul directiei Creatie Contemporana, diversitate culturala din Ministerul Culturii. "Atunci, teatrele, cele mai multe private, isi puteau concesiona primariei activitatea unei stagiuni, cu conditia sa raspunda anumitor cerinte", a adaugat Andras.
Ministerul Culturii lucreaza in prezent la un proiect de modificare a Legii nr. 504 pentru a include, printre altele, si institutiile private, omise din varianta adoptata in 2004. Potrivit lui Demeter Andras, noua forma a legii va fi postata cat de curand pe site-ul ministerului, pentru a fi supusa dezbaterii publice.
Ion Caramitru si-a amintit un caz de concesiune de succes, intre o companie privata de teatru si o institutie publica locala, care s-a realizat insa inainte celui de-al doilea razboi mondial. "Ion Manolescu si Sica Alexandrescu aveau o companie privata, au semnat contract de concesiune cu Primaria Bucuresti, care le-a dat sala Teatrului Municipal (actualul Teatru Bulandra - n.r.).
Primaria asigura toate cheltuielile privitoare la consum, intretinerea cladirii, iar cei doi artisti veneau cu trupa, faceau repertoriul pe care-l considerau de cuviinta. Cu o singura obligatie: sa nu se intample sa nu joace in vreo stagiune o piesa romaneasca", a povestit Caramitru. Contractul a fost insa intrerupt brusc in 1945, dupa doar doi ani, din pricina razboiului.
Proiect de ordonanta la Camera Deputatilor
Ordonanta nr. 21/2006, ce urmeaza sa reglementeze concesionarea monumentelor istorice, se afla inca in stadiu de proiect, dezbatut de Comisia de Cultura de la Camera Deputatilor. Principiile sunt aceleasi: caiet de sarcini, licitatie sau negociere, contract pe maximum 49 de ani. Pana acum insa, in baza Legii concesiunii din 1998 nu s-a oferit nimeni sa "cumpere" vreunul dintre monumentele aflate in administratia MCC, potrivit secretarului de stat Virgil Nitulescu.
Ordonanta privind cinematografia asteapta, la randul ei, aprobarea Camerei Deputatilor. Pana atunci insa, MCC a facut primul pas spre privatizarea cinematografelor: a stabilit o lista de 14 sali ce vor fi trecute de la Romania Film in administrarea autoritatilor locale.
Restul de peste 300 de sali, din care doar aproximativ 50 functionale, potrivit Anuarului Statistic al Cinematografiei pe 2005, vor fi vandute, iar Romania Film va deveni companie privata. Desi termenul initial de incepere a privatizarii era in luna februarie, ministrul Adrian Iorgulescu (foto) a declarat Mediafax ca legea va iesi, "sa spunem, generic, dupa Paste".
Cine cumpara
Orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina, care corespunde criteriilor anuntate de institutia-vanzator, poate prelua activitatea sau spatiul unui teatru sau filarmonici. "Din pacate, interesul public este redus pentru aceste tipuri de activitati", a spus secretarul de stat din MCC, Ioan Onisei. Companiile multinationale care au investit pana in prezent in activitati care au avut cat de cat legatura cu arta au alte prioritati deocamdata.
HVB a investit in trecut mai mult in artele plastice, organizand vernisaje in filialele bancii, precum si expozitii itinerante cu piese din colectia HVB grup.
Cristina Bold, reprezentanta de relatii publice a grupului HVB, a spus ca, in acest moment, compania este in plin proces de fuziune cu Banca Tiriac si Unicredit Romania, ce va dura, cel mai probabil, pana la sfarsitul anului. Ceea ce inseamna ca de-abia in 2007 compania isi va putea planifica investitiile in cultura.
Compania Connex-Vodafone investeste substantial in proiecte culturale, festivaluri de teatru, festivalul de film din Transilvania sau turnul din Piata Sfatului de la Sibiu, restaurat anul trecut. Totusi, monumentele si institutiile de spectacol nu intra, momentan, in politica companiei, a explicat directorul de relatii publice al Connex-Vodafone, Lidia Solomon.
Cine vinde
In forma actuala a Legii nr. 504, asa-zisii vanzatori sunt institutiile care detin in subordine institutii de spectacole si concerte: ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si consiliile judetene sau locale.
Constantin Chiriac, directorul Teatrului National "Radu Stanca" din Sibiu, institutia care organizeaza cel mai mare festival de teatru din Romania, a spus ca lucreaza pe legea concesiunii de cand a fost aprobata. Teatrul din Sibiu este o institutie publica subordonata consiliului local si primariei.
"Am cerut ca, din fondurile atrase si din resursele proprii, bilete vandute, sa putem remunera in plus actorii care merita", a explicat Chiriac. "Cred ca, in timp, toate teatrele, mai putin Teatrul National si Opera Romana, vor ajunge la finantatori locali", a adaugat directorul. Potrivit intentiilor de modificare a legii, institutiile private de spectacole se vor afla si ele printre beneficiarii legislatiei.
"Ar fi ceva foarte interesant, pentru ca altfel legislatia romaneasca nu prea permite implicarea financiara directa a finantatorilor publici locali in institutiile independente", a explicat Roxana Crisan, directorul executiv al Teatrului Act, singurul spatiu privat de spectacole din Bucuresti. "Noi avem sala, ei sa investeasca in productii", a adaugat Crisan.
Cine castiga
"In general, orice forma de "externalizare", ca este inchiriere, ca este concesiune, ca este asociere, din punctul de vedere al unui bun administrator, ma refer la autoritatea publica, trebuie sa aduca activitate mai buna, cu costuri mai mici, deci beneficii publicului", a spus secretarul de stat Ioan Onisei (foto).
Din experienta lui Constantin Chiriac, beneficiile pentru public se traduc automat in beneficii pentru institutia producatoare de spectacole.
Solutia, pe care Chiriac spune ca a aplicat-o cu succes, este ca fiecare comunitate sa-si construiasca propriile evenimente, sa-si sustina institutiile de cultura, sa investeasca in artisti, atat in educatia lor, cat si in salarii, sa-si evalueze oamenii periodic si sa caute sa-si aduca pe scena cele mai valoroase nume care sa se traduca in notorietatea internationala.
Totusi, legea nu poate elimina riscul ca si institutiile de cultura sa se contamineze de boala cinematografelor de stat: transformarea in cluburi si baruri, a explicat Chiriac.
