inchide

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro
Artline.ro pe FaceBook Artline.ro pe Twitter Multimedia
ro | en
Contact
Upload lucrari

Ctitorii

0 Comentarii








Cunoscuta sub numele de Institutul Academic Roman din Roma, Scoala Romana din Roma, Accademia di Romania in Roma sau Scoala Superioara Romana din Roma, Academia Romana din capitala Italiei a fost iiintata prin legea nr. 4285 din 22 octombrie 1920.


Numeroasele demersuri facute, dupa aceasta data, de catre reprezentanti ai elitei romanesti, in sensul identificarii fondurilor, al obtinerii sprijinului din partea societatii si statului pentru punerea in practica a unei astfel de idei generoase s-au dovedit fara folos.


 La 24 decembrie 1921, prin decret regal, director al Scolii Romane din Roma a fost numit Vasile Parvan. Acesta observa: "toate statele de cultura afirmata sau in devenire au un institut similar". Imediat dupa numirea sa ca director al Scolii, Parvan a convins pe Alexandru Lahovary - ministrul extraordinar si plenipotentiar al Romaniei la Roma - sa obtina concesiunea unui teren de la Municipalitatea Romei, pe care sa se construiasca un asezamant cultural. In actul de concesiune al primului teren se arata: "Comuna Roma acorda Natiunii Romane uzul vesnic al terenului de m.p. 4717,94, situat in Valle Giulia, cu conditia de a cladi o Academie Romana de Istorie, Arheologie si Belle-Arte, in timp de 5 ani si numai cu aceasta exclusiva destinatie".


La 10 octombrie 1924, intr-o scrisoare a lui Lahovary catre Mihai Oromolu, guvernatorul Bancii, se arata ca statul roman din cauza dificultatilor financiare, nu poate indeplini o opera pe care Banca Nationala era chemata sa si-o asume. Dupa planurile si proiectele arhitectului Giulio Magni costurile legate de constructia Scolii erau evaluate la circa 2 milioane de lire italiene.


Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a acceptat, la 29 octombrie 1924, sa suporte cheltuielile si a acordat un avans de peste 430 000 de lire pentru unele lucrari preliminare, intre care imrejmuirea terenului. Ulterior, la 20 noiembrie 1924, Banca a incheiat cu Petre Antonescu, ilustrul arhitect, promotor al unui stil national in arhitectura interbelica romaneasca,  un contract  pentru executia planurilor cladirii Scolii Romane din Roma. Dintre lucrarile arhitectului Petre Antonescu amintim: Palatul Primariei Capitalei, Casa C.I. Bratianu, Palatul Bancii Marmorosch Blank, Cazinoul din Sinaia, Palatele de Justitie din Buzau si Braila, Palatul Primariei din Craiova


In data de 2 iunie 1925, Banca Nationala avanseaza 1,5 milioane de lire italiene pentru primul lot de lucrari. S-a cerut concursul Legatiei Romaniei la Roma pentru supravegherea lucrarilor. Planurile lui Antonescu au fost acceptate de Municipalitatea Romei dar, in data de 30 noiembrie 1926, Directia Antichitatilor si Artelor Frumoase din Ministerul Instructiunii Publice Italian a oprit lucrarile, respinge planurile realizate in stil romanesc, pe motiv ca nu corespund stilului clasic al celorlalte cladiri din Valle Giulia.


Abia la 27 septembrie 1927, in urma negocierilor cu guvernatorul Romei, Legatia Romanie a comunicat faptul ca se mai acorda Scolii Romane 877,75 mp. Noul teren era oferit pentru compensarea pagubelor pricinuite de oprirea lucrarilor si de schimbarea planurilor si pentru retragerea cladirii cu 30 de metri fata de aleea Institutului de Arte Frumoase Moderne al Italiei. Totodata, se solicita reducerea volumului cladirii. La solemnitatea punerii pietrei fundamentale la 20 ianuarie 1928, eveniment la care a participat si Nicolae Titulescu, ministrul de externe al Romaniei la acea data, Banca Nationala a fost reprezentata de directorul Balanescu.


Faptul a avut un mare ecou in ziarele italiene , evenimentul fiind marcat si prin prezenta primului ministru italian, Benito Mussolini si a ministrului italian al Instructiunii Publice. Pe 30 mai 1929, Comitetul Executiv al Bancii Nationale a aprobat devizul celor patru loturi de lucrari intocmit de Petre Antonescu, iar la 7 august 1931, Banca Nationala a aprobat un nou lot de lucrari. In total, pentru ridicarea cladirii, amenajarea spatiilor aferente, dotarea cu mobilier s.a., Banca Nationala a cheltuit " in perioada dintre 24 noiembrie 1924 si 17 aprilie 1936 " 5 447 485 lire italiene, adica 49 754 534 lei. Cele mai multe din plati s-au efectuat prin Banca Comerciala Italiana din Roma.


Petre Antonescu a primit 5% din valoarea lucrarilor si i-au fost achitate cheltuielile de deplasare. Emil Panaitescu, directorul Scolii Romane, a trimis guvernatorului Bancii, la 27 mai 1934, urmatoarea epistola: "Am onoarea de a va inainta alaturat raportul prezentat Academiei Romane si Ministerului Instructiunii Publice asupra activitatii Scolii Romane de la Roma din acest an. Desi nu avem nici o obligatie regulamentara de a va inainta acest raport, socotim din partea noastra o recunoscatoare indatorire de a aduce la cunostinta domniei voastre, in forma oficiala, raportul asupra activitatii noastre anuale. Numai multumita nobilei generozitati a Bancii Nationale, activitatea Institutiei noastre a putut sa-si ia avantul din acest an". In actul de donatie se arata ca Banca Nationala a Romaniei daruieste Statului Roman imobilul ce s-a construit la Roma pe terenul concesionat Statului Roman de municipalitatea Urbei Roma in acest scop, prin actul din 6 decembrie 1921, situat in Valle Giulia din zona sud-vest. B.N.R., la staruinta lui Alexandru Lahovary, a eles maretia ideii marelui profesor si cercetator al trecutului poporului nostru, Vasile Parvan si a hotararii sa construiasca pe a sa cheltuiala, Palatul Academiei Romane din Roma. Astfel, Banca Nationala a incheiat sarcina luata asupra sa, aceea a ridicarii pe o colina in Valle Giulia, a unei cladiri in stil clasic, dominand imprejurimile, inconjurata de terase, alei si plantatii. Acest lacas, menit sa inlesneasca studiile si cercetarile de arheologie, istorie si belle arte, nepretuit tezaur si nesfarsit izvor de lumina spirituala, a fost donat de catre Banca Nationala a Romaniei statului roman. Sub indrumarea lui Vasile Paran, a lui Nicolae Iorga, Ion Bianu, Emil Panaitescu, a altor profesori romani, aici s-au format ilustri profesori, specialisti in domeniile arheologiei romane, istoriei antice, istoriei artei, filologiei clasice sau arhivisticii, precum: Dumitru Berciu, Ion Barnea, Mihai Berza, Emil Condurachi, Constantin Daicoviciu, Aurel Decei, Radu Vulpe, Grigore Florescu, Mihail Macrea, Alexandru Marcu, Haralamb Mihaescu, Bucur Mitrea, Dionisie M. Pippidi, Virgil Vatasianu, Ion I. Russu, Dinu Adamesteanu, George Calinescu si multi altii.


Numerosi membri ai Academiei Romane din Roma au continuat activitatea in Italia sau alte tari, in mod stralucit si civilizator. O activitate de prim ordin a Scolii Rom⮥ a fost organizarea, in mod regulat, de conferinte si cicluri de conferinte publice, cu participarea celor mai prestigiosi specialisti italieni si straini aflati la Roma, membri ai unor institute similare. Intre acestia: Roberto Paribeni, Ludwig Curtius, Alex. Boethius, Jerome Carcopino, Goffredo Bandinelli, Ettore Pais, Rene Cagnat, Henri Focillon, Franz Cumont, Emmanuel de Martonne si altii. Au fost vernisate expozitii de arta plastica romaneasca. Accademia di Romania in Roma a ajuns sa fie considerata drept una dintre cele mai active institutii de gen din Italia, avand recunoasteri entuziaste de la Paris, Berlin, Oxford, Cambridge si Bruxelles. Banca Nationala a oferit de asemenea un consistent ajutor, pe lista deschisa pentru subscriptie publica,  in vederea achizitionarii unui sediu pentru Institutul Sud-Est European al lui Nicolae Iorga. Cladirea urma sa adaposteasca pe artistii romani aflati departe de tara, pe studentii care urmau sa cerceteze in arhivele venetiene, precum si pe absolventii Academiei Comerciale sau, cum spunea Iorga, "pe calatorii culti capabili de a respecta Casa si de a onora tara". Astfel, s-a putut cumpara Palatul Correr, aflat in Piata Santa Fosca din Venetia, o veche dar impunatoare constructie cu 25 de camere, cu ferestre gotice si plafoane imodobite cu stucaturi din secolul al XVII-lea. Deschiderea solemna a sediului Institutului Sud-Est European de la Venetia a avut loc in 1930.




Voteaza


Comentarii 0 comentarii
Scrie comentariu
Introdu mai jos textul de aici
Scrie in casuta de mai sus codul de verificare
Alte articole din:
Stiati ca
Stiati caA Trupe celebre
Stiati ca? Trupe celebre

1. In 2006 The Rolling Stones cantau in fata unui public de peste un milion si jumatate de fani, cel mai mare concert rock din istorie. 2. Cand inregistrau " Shine On You Crazy Diamond ", ...

Stiati caA Antonio Vivaldi
Stiati ca? Antonio Vivaldi

1. Nascut pe 4 martie 1678 la Venetia, viitorul compozitor era fiul lui Giovanni Battista Vivaldi, care era in felul sau un adevarat factotum: era barbier, lucra si ca brutar si chiar era un talentat ...

Majoritatea slovacilor faimosi s-au remarcat in stiinta

Majoritatea slovacilor faimosi s-au remarcat in stiinta. Dar si Andy Warhol, initiatorul genului pop-art, una dintre cele mai fascinante personalitati ale secolului trecut, era fiul unor imigranti ...

Prima biblioteca publica din Bucuresti
Prima biblioteca publica din Bucuresti

Stiati ca la Colegiul Sf Sava a fost deschisa prima biblioteca publica din Bucuresti? Data deschiderii - 8 iunie 1838. Iunie 2017

Curiozitati si premiere istorice
Curiozitati si premiere istorice

Primul timbru din lume a fost Penny Black, lansat in Marea Britanie pe 1 mai 1840. A inceput sa fie folosit oficial din 6 mai si avea pe el profilul Reginei Victoria, costand un penny. Cu un astfel de ...

Investitiile in arta si cultura intr-un an in Canada au fost de 7 miliarde de dolari

Guvernul canadian a investit in arta si cultura 7 miliarde$ in perioada 2001-2002.si 8,2 miliarde $ in perioada 2006=2007.

In parcul Avram Iancu din Blaj se afla celebrul stejar al lui Avram Iancu

Stejarul are 600 de ani si este numit Stejarul lui Avram Iancu in amintirea celor 6 000 de moti care au participat la adunarile din mai si septembrie 1848 de la Blaj.

Nicolae Filimon, primul critic muzical roman

Nicolae Filimon, prozator, publicist, creatorul primului nostru roman realist, Ciocoii vechi si noi , a fost si primul critic muzical profesionist roman.

Din hrisoavele vremii

20 septembrie 1459 - Vlad Tepes, domnitorul Tarii Romanesti pomeneste pentru prima oara numele de Bucuresti intr-un act prin care areste proprietatea unor boieri. 14 octombrie 1465 - ...

Stiati caA Antonio Vivaldi
Stiati ca? Antonio Vivaldi

1. Nascut pe 4 martie 1678 la Venetia, viitorul compozitor era fiul lui Giovanni Battista Vivaldi, care era in felul sau un adevarat factotum: era barbier, lucra si ca brutar si chiar era un talentat ...

Mona Lisa este un tablou la care Leonardo a lucrat timp de patru ani
Mona Lisa este un tablou la care Leonardo a lucrat timp de patru ani

Acest portret plin de mister si secrete a fost pictat pe un suport din lemn de plop, cu dimensiunile 77 pe 53 de cm. Este cea mai cunoscuta lucrare a lui Leonardo da Vinci. Tabloul ...

Cartea lui Dan Brown "Codul lui Da Vinci" - fictiune si realitate

Nu trebuie sa uitati ca celebrul roman "Codul lui Da Vinci" este doar o fictiune. Oricat de bun ar fi, ca opera de fictiune, o mare parte din elemente sunt inventate, iar unele fapte sunt ...

Zece intrebari despre lucrarea lui Leonardo da Vinci "Cina cea de Taina"

De ce a realizat Leonardo aceasta lucrare ? Pentru ca a fost o comanda din partea lui Ludovico Sforza, Ducele de Milano, pentru care pictorul lucrase timp de aproape 18 ani (1482-99). Ducele a decis ...

Logo ul BMW a fost creat in 1917
Logo-ul BMW a fost creat in 1917

Logo-ul BMW a fost creat si inregistrat in 1917 si se remarca prin simplitate, eleganta, sportivitate. Adevarata simbolistica pentru "albastru si alb" din logo-ul BMW reprezinta si astazi ...

Domnisoara Margit Pogany a fost una dintre marile iubiri ale lui Constantin Brancusi
Domnisoara Margit Pogany a fost una dintre marile iubiri ale lui Constantin Brancusi

Cunoscut mai mult ca un personaj singuratic, Brancusi a avut si privilegiul unor mari iubiri, iar cea mai cunoscuta poveste de dragoste pare a fi cea cu Margit Pogany, pictorita de origine maghiara. ...

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro

Va recomandam

The Beatles lanseaza la inceputul lunii noiembrie ultimul cantec:  “Now and Then” The Beatles lanseaza la inceputul lunii noiembrie ultimul cantec: “Now and Then”
“ Now and Then ” va putea fi ascultat in sfarsit in primele zile ale lunii viitoare, cand va fi lansat in format digital, iar ulterior si sub forma unui single dublu, impreuna cu ...
Alte recomandari:
Il Porcellino, una dintre cele mai populare atractii ale Florentei Premiul Nobel pentru Literatura 2023 a fost castigat de scriitorul norvegian Jon Fosse Bruce Springsteen a lansat o noua piesa, “Addicted to Romance”, care va fi inclusa pe coloana sonora a filmului “She Came to Me” Pieptenele pentru mustata care i-a apartinut lui Freddie Mercury s-a vandut cu peste 150 000 de lire + Vezi mai multe

Facebook

Fii prietenul nostru pe Facebook si pastreaza legatura cu lumea artei oriunde te-ai afla.

art-Travel

Muzeul Louis de Funes Muzeul Louis de Funes A fost jandarmul Ludovic Cruchot intr-o serie de filme care s-au bucurat de o incredibila popularitate. L-a jucat pe Harpagon, a fost expertul in gastronomie Charles Duchemin, l-a infruntat pe Fantomas si a jefuit o banca alaturi de intreaga familie, a ... Alte destinatii: Acasa la August Macke Acasa la Cezanne in Aix-en-Provence Mozart la Brno Cea mai mica statuie din Stockholm Lituania, tara cu unul dintre cei mai batrani stejari din lume + Destinatii pe meridiane

teatru, carte, film

Filme. Teatru. Concerte.:
Umbra lui Caravaggio
Umbra lui Caravaggio Viata unuia dintre cei mai controversati, influenti si fascinanti pictori din toate timpurile ajunge pe marile ecrane intr-un film regizat de Michele ......
+ alte recomandari: Filme. Teatru. Concerte.
Carte Artline:
Hotul de arta de Michael Finkel
Hotul de arta de Michael Finkel Stephane Breitwieser. Un nume prea putin cunoscut in istoria artei recente. Nu a fost nici pictor, nici sculptor, nici un grafician sau gravor de ......
+ alte recomandari: Carte Artline