Un mandarin foarte lacom de avere a primit din partea supusilor sai un dar de ziua sa de nastere. Cum era nascut in zodia Sobolanului i-a fost adus un sobolan, aproape la fel de mare ca unul adevarat, facut in intregime din aur. Cu totii socoteau ca nesatulul conducator va fi multumit, insa mandarinul le-a spus:- Nu uitati ca vine si ziua de nastere a sotiei mele, si ea e nascuta in zodia Boului. Asa ca ma astept sa ii luati si ei un bou tot din aur, i-ar face placere, nici vorba, doar ca trebuie sa fie mult mai mare decat sobolanul asta. Ca doar e bou. Si sa fie intreg, plin de aur si inauntru, nu doar asa, o pojghita.
Proaspat venit in noul tinut pe care avea sa il conduca, mandarinul s-a intalnit cu mai marii satenilor si i-a intrebat cum au fost ceilalti dregatori, cei veniti inaintea sa. Purtarea ii era atat de aleasa incat supusii s-au incumetat sa ii spuna adevarul:
-Inaltimea voastra, parca a fost un facut. Toti trei care au fost inainte au inceput bine si in primul an au fost drepti si cinstiti cu noi. In al doilea an au inceput sa primeasca tot mai multi bani si nu mai judecau la fel de cinstit. Iar din al treilea an, vai de noi. Ne-au jupuit de bani si ne nedreptateau mereu daca nu aveam sa le dam si mai multi.
Oftand, mandarinul se lasa pe un scaun.
- Vai de mine, ce lungi vor fi primii doi ani...
Atunci cand fusese numit la conducerea provinciei noul dregator promisese tuturor ca nu va lua nici macar un ban de argint si nu va pleca urechea in fata niciunei vorbe partinitoare, care sa il faca sa judece incorect vreo plangere. Anii au trecut si mandarinul devenise cel mai corupt si vestea mersese pana in capitala. Intrebat cum de si-a incalcat promisiunea de la inceput, dregatorul a raspuns, foarte jignit:
- Cum puteti spune asa ceva? Doar nu am primit vreodata doar un singur ban de argint, ci mult mai multi si de aur. Iar vorbele partinitoare... niciodata nu am plecat urechea doar in fata unei singure vorbe partinitoare, ci le-am ascultat pe toate!
Batranul mandarin se ruga fara incetare zeului facator de minuni si dupa ani de zile acesta cobori pe pamant si veni in ograda acestuia. Laudandu-l pentru ravna sa, zeul arata cu degetul spre un pietroi si il prefacu in aur curat.
- Ia-l, e pentru tine.
Dar mandarinul se uita lung si raspunse ca nu ii trebuie. Atunci zeul prefacu in aur un bolovan si mai mare, dar mandarinul batran dadu iar din cap si ii spuse zeului ca nu are nevoie de asta. Convins ca a gasit in sfarsit un om care dispretuia averea, zeul ii spuse:
- Atunci vino cu mine, si te voi invata toate tainele cerului si vei deveni si tu un zeu nemuritor.
- Las-o balta, raspunse mandarinul lacom. Pleaca si lasa-mi mie degetul tau.
Foto: wikipedia.org
