Cunoscut in epoca pentru scenele sale de gen, pictorul finlandez Gunnar Berndtson (1854-1895) prefera compozitiile in care era surprinsa viata celor bogati, sofisticati, departe de scenele adesea sumbre inspirate de viata din cartierele sarace sau de micile drame ale existentei cotidiene a majoritatii, si nu putini i-au reprosat in timpul vietii tocmai aceasta distantare tematica. Mai curand un artist "de salon" decat un revolutionar implicat in viata cetatii, idealizand chiar placerile si distractiile de origine nobila si bogati - de altfel una dintre surorile artistului, Hilda, se va casatori cu unul dintre memorii familiei regale - Berndtson se regasea in acest univers, pe care il reprezenta adesea nu doar cu migala, dar si cu o surprinzatoare si adesea aproape hiper-realistica migala. "Vara", un tablou din 1893, este un bun exemplu in acest sens, si potrivit cercetatorilor personajul feminin nu este doar un model, ci ar fi fost chiar una dintre nepoatele artistului, Karin, in vreme ce baiatul din barca este Ernst, unul dintre nepotii preferati. Karin, asezat pe micul ponton cu aspect rustic, avand langa ea un cosulet de picnic si tinand o carte, pare ca il priveste cu atentie pe micul pescar din barca. Poate il supravegheaza, poate a strigat-o sa ii arate ce a prins, sau poate se bucura de ziua frumoasa si de peisajul din jur. Intreaga scena este scaldata in lumina pura, intensa fara a fi obositoare, iar ceea ce fascineaza de la prima vedere in cadrul tabloului este maniera surprinzator de veridica in care Gunnar Berndtson a reusit sa redea reflexiile, adancimile si umbrele apei. Intreaga compozitie este marcata de sentimentul de relaxare, liniste, o zi de vacanta fara sfarsit, unul din acele momente perfecte in cadrul naturii de care cele doua personaje se bucura. Minutiozitatea detaliilor, maniera inspirata si realista in care artistul foloseste lumina si umbra, coloritul pur si atmosfera idealizata fac din "Vara" una dintre marile reusite purtand semnatura lui Berndtson.
