Caricatura a atras prin felul in care desenul prezinta trasaturile fizice sau morale ale unui subiect in maniera satirica, prin exagerarea sau distorsionarea intentionata a acestora. Cu toate ca a fost recunoscuta foarte tarziu ca ramura de sine statatoare in artele vizuale, caricatura a insotit din cele mai vechi timpuri pamfletul practicat in societate.
Drept dovada in aceasta directie serveste caricatura unui om politic, identificata pe peretele unei constructii din orasul antic Pompei. Aceasta demonstreaza cu claritate doua lucruri: 1. Ca vechimea caricaturii este mai mare decat ne-am fi asteptat unii dintre noi, si 2. Ca inca din perioada romana clasa politica constituia si tinta unor atacuri de imagine. Dupa aceasta, urmeaza o perioada in care nu stim precis cum s-a manifestat caricatura, iar din perioada Renasterii asistam la relansarea, sau mai degraba la reaparitia sa, in spatiul public.
Leonardo da Vinci, autorul celui mai reusit si cunoscut portret din istoria artei (apartinand celebrei Mona Lisa), impartasea si aceasta pasiune de a reprezenta vizual defectele umane. Alti doi mari artisti despre care se stie mai putin ca s-au ocupat si de caricatura sunt Monet si Daumier. La Muzeul Anatolian al civilizatiei intalnim desene si obiecte care poseda un caracter distinct umoristic. Chiar si imaginea lui Buddha in postura sa de reverie si seninatate, contine o nota umoristica pronuntata.
In Anglia secolului al XVIII-lea, caricatura a capatat o semnificatie pozitiva. De acum, tehnica nu va mai servi doar scopului de a discredita pe cei vizati, ci acorda aura de privilegiu. Astazi putem intalni oriunde artisti ambulanti dispusi sa ne deseneze pe strada, din carbune sau cateva tuse de creion, pentru amuzamentul nostru.
Inca de la aparitia primelor gazete, caricatura a fost un ingredient sine qua non al publicatiilor. Prin caricatura se transmite un mesaj de opinie dar care poate fi in perfecta concordanta cu optiunile privitorului. Caricatura a devenit atat de raspandita odata cu aparitia tiparului si implicit a presei, devenind un barometru al evenimentelor sociale.
Internetul a deschis cai nebanuite de mediatizare a imaginii, avand un cost minimal si fiind accesibil oricui. Programele de soft ce creeaza imagini tridimensionale, faciliteaza descriptia amanuntita. Site-uri destinate in exclusivitate caricaturii le putem accesa cu usurinta de pe diverse web-uri. Muzeul umorului din Montreal este poate cea mai complexa si la zi colectie de umor cu reprezentari in toate mediile plastice.
Imagine: Caricatura echipajului unei navete spatiale NASA
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
