Incondeierea oualor pentru Paste este un obicei foarte vechi in traditia romaneasca, fiind o marturie a continuitatii datinilor si credintelor legate de Paste, dar si un element cultural. Semnificatia oului rosu este legata atat de invierea lui Iisus cat si de regenerarea si renasterea naturii. Oul este un simbol primordial, un simbol al vitalitatii. Vopsirea oualor este realizata dupa traditie joia si sambata din Saptamana Mare.
Simbolurile sunt diverse, fiind folosite elemente geometrice, vegetale, animale, religioase, variate in functie de zona. Respectand traditia, acest obicei a fost treptat ridicat la nivel de adevarata arta, fiind folosite tehnici diverse pentru infrumusetarea oului. Cele mai folosite motive sunt crucea, motivele vegetale (frunze, flori, spice), animale diverse, unelte casnice.
In conceptia populara, oul rosu de Paste ar avea puteri miraculoase, de vindecare si de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, vigoare si spor. Obiceiul este ca in dimineata din duminica Pastelui, fata sa fie spalata cu apa neinceputa in care s-a pus un ou rosu, avand credinta ca acesta da sanatate si frumusete.
Adesea mesterii populari reusesc sa transforme un banal ou intr-o adevarata opera de arta miniaturiala, cu migala si talent incredibile. Un cuplu de astfel de maestri ai artei populare sunt si Constantin Gavriliu si nepotul sau Vlad Popovici din satul Cetatuia-Strugari, Bacau.
Mesterul Gavriliu, pasionat si de apicultura, gradinarit sau de arta prelucrarii fierului si lemnului, un artist popular inainte de orice, a gasit in aceasta pasiune a pictarii oualor pentru Paste un univers magic, atragator si plin de credinta. Asa ca bunicul nu a ezitat sa dezvolte pasiunea si sa transmita traditia nepotului sau Vlad, student la Arte Plastice in Iasi, in anul doi, care acum lucreaza cot la cot cu bunicul,cu o grija si o rabdare de apreciat.
Si in ciuda faptului ca pentru aceste micute creatii cei doi muncesc ore intregi, migalind micile suprafete cu culori si tehnici stravechi, rezultatele sunt pe masura, iar cei doi mesteri nu se plang niciodata de oboseala. Poate doar de prea putinul timp pe care il au pentru a realiza asemenea comori, care amintesc nu doar de arta traditionala romanesca, ci si de faptul ca aceasta sarbatoare are inainte de orice frumusetea ei sfanta.
 |  |
Paste cu lumina si speranta!
