Orasul Viena a fost de secole unul dintre marile centre culturale europene, renumit pentru universitatile sale, dar mai ales ca un mediu ideal pentru filosofie, literatura si nu in ultimul rand pentru artele plastice. Istoria culturala a capitalei austriece a fost marcata de nume mari, iar in pictura Viena se poate lauda cu artisti ca Gustav Klimt, Egon Schiele sau Oskar Kokoschka, acestia reusind sa revolutioneze arta moderna prin stiluri, tendinte, teme, idei si tehnici profund originale.
 | Cu siguranta ca "regele neincoronat" al picturii vieneze ramane Gustav Klimt (1862-1918), ale carui lucrari au atins in ultimii ani adevarate recorduri de pret in cadrul licitatiilor internationale, Klimt devenind cel mai scump pictor modern. Artistul a urmat intre 1876 - 1883 cursurile Scolii de Arte din Viena, iar din 1879 a inceput sa lucreze impreuna cu fratele sau, Ernst Klimt, realizand picturi decorative pentru mai multe edificii publice din Viena, Bucuresti si Rijeka. |
In 1897 Klimt devenea unul dintre membrii fondatori ai Sezessionsstil alaturi de alti 19 artisti, care alegeau tendintele si ideile Art Nouveau in defavoarea stilului clasic, conventional, provocand o adevarata ruptura in artele plastice ale vremii. Klimt a fost principalul animator si presedinte al gruparii pana in 1905, cand a preferat sa se retraga pentru a se dedica picturilor sale.
Isi formeaza treptat un stil original si usor de recunoscut, dar greu de imitat, foarte apreciat de publicul austriac si nu numai, rupandu-se de principiile conventionale academice, si atragandu-si astfel criticile conservatorilor.
In special perioada sa tarzie este caracterizata prin culorile intense, fundalurile aurii, elementele ornamentale, detaliile si sugestiile erotice si in special atentia acordata simbolismului. Un artist constroversat, Klimt avea sa influenteze enorm spatiul cultural vienez si european, inca din timpul vietii, impunandu-se ca unul dintre cei mai apreciati artisti din societatea vieneza.
In muzeele vieneze puteti vedea numeroase lucrari originale de Klimt, unele dintre ele celebre, asa cum se intampla la Muzeul de Arte. La Belvedere se gaseste una dintre capodoperele artistului , "Der Kuss" (Sarutul), adesea reprodusa si folosita pentru decorarea mai multor institutii, locuinte sau hoteluri din intreaga lume.
Dar Gustav Klimt are la Viena si un mare rival, un artist cel putin la fel de controversat datorita stilului straniu si subiectelor considerate scandaloase in epoca : Egon Schiele (1890-1918). Acesta a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Viena, intre 1906 - 1909, incepand sa participe la numeroase expozitii chiar din ultimul an de scoala. A fost apropiat de Gustav Klimt, care s-a dovedit nu doar un devotat prieten, ci si o puternica influenta. Schiele a reusit sa imbine in stilul sau suprafetele ornamentale, "imprumutate" de la Klimt, cu maniera expresiva si culorile vii. |  |
Subiectele socante, controversate, au adus insa oprobiul opiniei publice si chiar o scurta condamnare la inchisoare, in 1912. Intre 1915 - 1918 Schiele si-a facut stagiul militar, ca simplu functionar in cadrul armatei, iar in 1917 se casatoreste cu Edith. Reuseste sa se impuna in atentia publicului abia in 1918, dupa ce una dintre expozitiile sale se bucura de un neasteptat succes, datorat in parte atentiei cu care Schiele alesese lucrarile, evitand temele care puteau deranja.
Cea mai importanta colectie a lucrarilor sale se gaseste la Belvedere.
Oskar Kokoschka (1886-1980) si-a inceput studiile in 1907 la Scoala de Arte din Viena si a lucrat pentru "Wiener Werkstatte", fiind pasionat nu doar de pictura ci si de literatura, publicand mai tarziu numeroase carti. Compozitiile sale au socat inca de la inceput, fiind considerate deosebit de violente si distructive, ducand chiar la exmatricularea artistului din scoala, fiind considerat un element rebel si imposibil de educat. Pleaca in 1910 la Berlin, unde lucreaza ca ilustrator pentru publicatia "Der Sturm", iar la inceputul primului razboi mondial se inscrie ca voluntar in armata austriaca. Va fi grav ranit pe front, in 1915, iar recuperarea va dura ani buni.
Din 1919 este numit profesor la Academia de Arta din Dresda, continuand sa picteze, sa scrie si mai rar sa expuna. In anii '30, pe masura ce national-socialismul castiga tot mai mult teren, Kokoschka intelege ca in scurt timp nu va mai putea lucra, iar in 1939 se refugiaza in Anglia alaturi de sotia sa. Lucrarile sale sunt expuse la Munchen in cadrul funestei expozitii de "arta degenerata", organizata de autoritatile naziste. Dupa incheierea celui de al doilea razboi mondial pictorul revine in Austria, continuand sa lucreze cu deosebit succes.
Cel mai important artisti plastic vienez contemporan a fost Friedensreich Hundertwasser (1928-2000), pictor si arhitect, renumit mai ales pentru proiectele sale arhitectornice care au schimbat radical aspectul orasului, dar i-au adus si critici datorita stilului neconventional folosit. Hundertwasser si-a inceput studiile in 1948 la Academia de Arte din Viena, unde a ramas insa doar patru luni, hotarand apoi sa lucreze independent. Va adopta pseudonimul de " Friedensreich Hundertwasser" ca nume oficial un an mai tarziu, iar intre 1949 - 1952 calatoreste in Africa de Nord si la Paris, unde descopera fascinat lucrarile unor artisti precum Gustav Klimt sau Paul Klee, care il vor influenta decisiv.
Primul mare succes international vine in 1962, la Bienala de la Venetia, iar Hundertwasser va soca din nou opinia publica prin declaratiile sale, care sustineau nudismul, pacea mondiala, ecologia si mai ales necesitatea unor noi curente si forme arhitecturale. Spre deosebire de alti artisti Art Nouveau, pentru Hundertwasser arta avea in principal rol decorativ.
Desi a fost un pictor de succes, Hundertwasser s-a impus in principal ca arhitect, realizand intre 1986 - 1991 marile sale proiecte, precum ciudata Hundertwasser Haus.
Nici in domeniul artei fotografice Viena nu sta mai prejos. Inge Morath (1923-2002), unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati fotografi din intreaga lume, s-a nascut la Graz, dar s-a integrat rapid in spiritul cosmopolit care domina Viena. Avea sa calatoreasca foarte mult in intreaga lume, preferand Parisul, Berlinul, New York si Londra, fara sa evite destinatiile exotice, fiecare loc oferindu-i sansa unor noi imagini.
La inceput Morath a lucrat ca jurnalist pentru diverse reviste si a atras atentia redactand textele care insoteau fotografiile lui Ernst Haas, un mare artist si un model pentru tanara. La invitatia lui Robert Capa, Morath se alatura echipei de la proaspat infiintata agentie Magnum, iar mai tarziu se muta la Paris, unde lucreaza ca asistent pentru Hnery Cartier-Besson. In aceasta perioada insa renunta la scris, intelegand ca adevarata ei chemare este arta fotografica, domeniu in care se va impune rapid.
In urmatorii ani calatoreste foarte mult in Europa, Africa de Nord si Orientul Mijlociu, realizand in special portrete, pentru care avea o adevarata pasiune. Are si sansa de a surprinde pe pelicula unele dintre celebritatile vremii, precum Marilyn Monroe, pe care o reda in compozitii fotografice de o rara sensibilitate. Cu ocazia acestei sedinte foto il cunoaste si pe prozatorul american Arthur Miller, pe atunci casatorit cu Monroe. Dupa divortul acestora, Inge Morath va deveni cea de a doua sotie a scriitorului, cei doi ramanand impreuna pana la moartea artistei, in 2002.
Mai 2007
