Daca pe teritoriul Romaniei arde astazi flacara orodoxiei, aceasta se datoreaza celui care a pus samanta credintei in inimile geto-dacilor din Scitia Minor, Sfantului Apostol Andrei. Urmand indemnul de a vesti tuturor popoarelor cuvintele Scripturii, Sf Andrei ajunge pe teritoriul Dobrogei acutale in jurul anului 60 d. Hr. indeplinind scopul misionar, botezand si numind preoti din randul populatiei bastinase. Chiar daca n-a ramas mult - "f-o doua zile, dac-au stat” spune legenda, - traditia locala mentine inca vie activitatea misionara si locurile prin care a trecut.
Prin valoarea istorica dar mai ales spirituala, Pestera Sfantului Andrei din cadrul manastirii cu acelasi nume atrage un numar mare de turisti si inchinatori. Ca sa ajungeti aici puteti merge pana la Cernavoda, mai departe sa va indreptati spre Ostrov, iar in localitatea Ion Corvin sa urmati indicatoarele care va conduc pe un drum laturalnic de 3-4 km pana la manastire.
Povestea Pesterii Sfantului Andrei incepe in 1918 cand a fost descoperita de avocatul Jean Dinu, pustie si plina de vegetatie care izbutise sa patrunda din exterior. Dupa ca va fi curatata si se vor construi cateva chilii pe langa, vor poposi aici si primii calugari.
Pestera situata la umbra unui deal impadurit, are forma de biserica si adaposteste o icoana mare a sfantului. In pronaosul lacasului veti descoperi un fel de pat sapat intr-o nisa, direct in stanca, unde se spune ca apostolul obisnuia sa se odihneasca. Pestera nu a suferit modificari majore in interior, s-a construit decat la intrare un zid si o turla nu foarte inalta.
Din 1995, Manastirea Pestera Sfantului Andrei poseda o bisericuta din zid, in care se pot oficia slujbele religioase impreuna cu un numar mai mare de credinciosi. In apropierea pesterii se afla si un izvor despre care se spune ca ar fi aparut in urma unei minuni savarsite in acele vremuri.
I. C.
