Poate ca principala diferenta dintre budism si alte religii sta in intelegerea identitatii noastre esentiale. De fapt, existenta sufletului sau a sinelui – idee centrala in hinduism, iudaism, crestinism si islam – este negata in budism. Ba mai mult, credinta intr-un „sine” este considerata principala sursa a dificultatilor din viata noastra. Cu toate acestea, o intelegere adevarata a invataturii budiste nu ne indreapta catre o perspectiva asupra lumii cinica si plina de disperare, care ofera senzatia ca viata nu are niciun sens. Nicidecum. O intelegere veritabila conduce la o fericire autentica pentru individ si la cea mai mare compasiune pentru ceilalti.
Pe langa faptul ca Dalai Lama ofera o expunere completa a invataturilor sale asupra acestor puncte filosofice cheie, el arata cititorilor cum sa integreze aceste invataturi in viata lor cu recomandari in vederea practicii individuale. Doar traindu-le activ vom da acestor invataturi posibilitatea sa produca in noi o transformare autentica a perceptiei pe care o avem despre noi insine si despre viata noastra.
O minte profunda este o sursa de intelepciune pentru toti cei dedicati schimbarii lumii prin dezvoltarea propriilor capacitati spirituale, indiferent daca sunt sau nu budisti.
Dalai Lama
Sfintia Sa Tenzin Gyatso, al patrusprezecelea Dalai Lama, s-a nascut la 6 iulie 1935, intr-un mic sat de tarani din provincia Amdo. La varsta de doi ani a fost descoperit ca fiind incarnarea predecesorului sau, marele Dalai Lama al treisprezecelea. La varsta de patru ani si jumatate, Tenzin Gyatso este adus in capitala statului tibetan, Lhasa, si instalat pe tron in calitate de sef suprem temporal si spiritual al Tibetului. Copilaria si-a petrecut-o mai ales in compania calugarilor si a discipolilor, facand foarte rar vizite familiei sale din satul natal.
Inclinatia innascuta pentru studiu si curiozitatea pentru lumea din jurul Tibetului l-au determinat sa-si largeasca permanent cunostintele - inclusiv studii de limba engleza, stiinta si matematici - insa partea cea mai importanta a educatiei sale a fost facuta in maniera traditionala tibetana (asa cum va descrie mai tarziu in autobiografia sa). Scopul principal al sistemului tibetan consta in largirea si cultivarea mintii printr-o mare varietate de cunostinte. In ceea ce priveste standardele avansate de educatie seculara, programa scolara include teatrul, dansul si muzica, astrologia, poezia si compozitia. Cursurile de instructie superioara includ arta vindecarii, sanscrita, dialectica, artele si meseriile, metafizica si filozofia religiilor. Dintre aceste "cinci subiecte elevate", dupa cum mai sunt numite, ultimul este considerat fundamental. Sfintia Sa si-a inceput educatia la varsta de sase ani, iar la douazeci si cinci si-a luat doctoratul in filozofie buddhista. Periodic a fost examinat de cercurile profesorale de la principalele universitati monastice: Drepung, Sera si Ganden. Examinarea finala a avut loc la Jokhang, Lhasa, in fata congregatiilor de profesori.
Editura Herald
