Portret realizat de pictorul Santi di Tito
Niccolo Machiavelli s-a nascut pe 3 mai 1469 la Florenta. Filosof, muzician, poet, dramaturg, a jucat un rol crucial in elaborarea unei stiinte politice realiste, esentiala pentru Renasterea europeana si pentru perioada inceputului Reformei. Machiavelli este considerat si astazi primul care a reusit sa abordeze si sa studieze cu obiectivitate aproape stiintifica politica si guvernarea epocii, influentandu-le decisiv.
A fost cel de al doilea fiu al lui Bernardo di Niccolo Machiavelli, un avocat destul de cunoscut si respectat in epoca, descendentul unei vechi si influente familii florentine, care nu mai pastrase inca din stralucirea si averea trecutului decat amintirea.
Nu se stiu prea multe despre copilaria lui Machiavelli, dar se pare ca a fost lipsita de evenimente iesite din comun. Principala experienta "politica" a fost prezenta lui Savonarola, pe care copilul Niccolo il admira de la distanta.
La putin timp dupa executarea acestuia, Machiavelli a devenit secretar al guvernului florentin. Indepartarea puternicei familii Medici i-a oferit noi sanse, incepand in scurt timp primele sale misiuni diplomatice.
A calatorit in aceasta noua calitate la curtile europene din Franta si Germania, precum si in alte orase-state italiene. In tot acest timp se va inspira din ceea ce vedea la liderii politici europeni pentru viitoarea sa opera, "Principele".
Prima sa misiune diplomatica a avut loc in 1499, cand Machiavelli a intalnit-o pe Caterina Sforza. In 1500 a plecat in Franta, pentru a-l convinge pe Ludovic XII sa sprijine razboiul impotriva orasului Pisa.
Potrivit lui Machiavelli, Ludovic XII este si regele care a facut cele cinci greseli majore, care aveau sa duca la esec.
Viata publica a lui Machiavelli a fost marcata de prezenta unor personalitati impunatoare si influente in epoca, precum Papa Alexandru VI si fiul sau, Cesare Borgia, prezenti si in paginile "Principelui". Borgia l-a impresionat decisiv, chiar daca Machiavelli nu aproba cu totul viziunea politica a acestuia.
Cand Papa Julius II i-a readus la putere pe cei din familia Medici in 1512, perioada de glorie a lui Machiavelli a ajuns la sfarsit. Numele sau se gasea pe o lista de 20 de persoane, acuzate ca pusesera la cale un complot impotriva familiei Medici.
Machiavelli a fost intemnitat pentru scurt timp si torturat, desi se pare ca nu avusese nici o legatura cu conspiratorii, ceea ce a sustinut tot timpul. Ganditorul a fost eliberat abia in 1513, dupa ce Papa Leo X a devenit pontif, chiar daca acesta facea parte tot din familia Medici. Machiavelli a fost insa forta sa plece in exil si a ajuns la Sant'Andrea in Percussina, unde s-a dedicat literaturii. Nu a mai avut niciodata o slujba adevarata, asa ca s-a vazut nevoit sa se intretina din scris.
Cand familia Medici a fost alungata din Florenta, Machiavelli s-a intors in orasul natal, sigur ca acum toate problemele sale se rezolvasera, iar el isi putea relua cariera diplomatica. Dar scandalul starnit de "Principe" nu fusese uitat, asa ca toate usile se inchideau in fata ganditorului.
Dezamagit si tot mai bolnav, a murit pe 21 iunie 1527. Intrucat nu se stie unde a fost inmormantat, mai exista astazi doar un mormant simbolic la Basilica di Santa Croce di Firenze.
Cea mai cunoscuta lucrarea a sa ramane tratatul politic "Il Principe" (Principele), scris ca o incercare a lui Machiavelli de a reveni in viata politica in calitate de sfatuitor al lui Lorenzo di Piero de' Medici.
Unii experti si cercetatori sustin ca "Principele" nu este reprezentativ pentru gandirea si convingerile lui Machiavelli, o parte dintre ei - cum ar fi sustinerea tiraniei - fiind in totala contradictie cu scrierile mai vechi ale acestuia.
Cu toate acestea se presupune ca Machiavelli, care cunostea deja foarte bine viata politica italiana si europeana, era sincer atunci cand sustinea avantajele cruzimii si minciunii in politica.
Speranta sa era ca din familia Medici sa apara un nou lider puternic, care sa poata uni Italia si sa ii alunge pe ocupantii straini. Chiar daca "Principele" ar putea fi considerat doar un pamflet si un compromis, scandalul si mai ales succesul ulterior al cartii au facut ca numele Machiavelli sa fie asociat ideii de guvernare corupta si totalitara, ceea ce a fost o nedreptate pentru personalitatea lui Niccolo Machiavelli, care isi dedicase intreaga viata politicii si, asa cum se putea vedea din lucrarile precedente, se opunea din toate puterile dictaturii si cruzimii.
Mai mult decat atat, familia Medici nu a apreciat deloc ideea cartii, asa ca in locul succesului, Machiavelli s-a vazut respins din nou de aceasta.
Machiavelli a fost inainte de orice un realist, un ganditor care incerca sa inteleaga si sa conduca jocurile politice ale epocii. A fost primul care a avut curajul de a scoate in evidenta un aspect fundamental al existentei sociale moderne : greutatea puterii de stat si violenta exercitata de aceasta.
Citate
"Cum dragostea si teama nu pot trai impreuna, daca trebuie sa alegem, este mai bine sa fii temut decat iubit"
"Asa ca printul nu trebuie sa aiba alt scop, nu trebuie sa se gandeasca la altceva, nu trebuie sa invete altceva decat razboiul, organizarea si disciplina acestuia, pentru ca este singura arta necesara celui care conduce"
"Exista trei feluri de gandiri : cei care inteleg singuri, cei care apreciaza ceea ce inteleg altii si cei care nu inteleg nici singuri, nici cu ajutorul celorlalti ; prima este cea mai folositoare, a doua este buna, a trei inutila".
"Singurul mod de a te apara de linguseli este sa ii faci pe toti sa inteleaga ca nu te jignesc spunandu-ti adevarul. Dar cand toti iti vor spune adevarul, nu te vor mai respecta".
"Cine vrea sa infiinteze un stat si sa ii scrie legile, trebuie sa inceapa cu presupunerea ca toti oamenii sunt rai de la natura si gata sa o dovedeasca, de cate ori au ocazia."
"Cel care, orbit de ambitie, ajunge intr-o pozitie de la care nu poate urca mai mult, se va prabusi mai tarziu cu totul".
"Daca un om a fost lovit in vreun fel, atunci trebuie ca rana sa fie atat de dureroasa incat sa nu te mai temi de razbunarea sa. "
"Nimic nu este mai dificil, mai periculos si cu un final mai nesigur decat sa incerci schimbarea ordinii lucrurilor".
