 Un personaj fascinant si controversat al istoriei, Maria Antoaneta avea sa fie ghilotinata la jumatatea lunii octombrie a anului 1793, un destin tragic ale carui motive au fost si raman prea putin cunoscute de marele public. De ce o regina care ar fi trebuit iubita, adorata, vazuta ca un simbol al puterii ocrotitoare a ajuns sa fie detestata de un popor care ajunsese sa vada in ea o imagine a asupririi si stapanirii nedrepte? De ce nu a devenit un mit pozitiv al panteonului national si in loc aceasta ultima regina a Frantei a sfarsit pe esafod, fiind condamnata in urma unui proces care si-a pastrat multa vreme conurile sale de umbra si aspectele prea putin intelese. Raphael Dargent reconstituie in aceasta carte tocmai acest proces, construind din amintiri, documente, cronici, evocari si memorii o biografie care se citeste ca un roman istoric.
Un personaj fascinant si controversat al istoriei, Maria Antoaneta avea sa fie ghilotinata la jumatatea lunii octombrie a anului 1793, un destin tragic ale carui motive au fost si raman prea putin cunoscute de marele public. De ce o regina care ar fi trebuit iubita, adorata, vazuta ca un simbol al puterii ocrotitoare a ajuns sa fie detestata de un popor care ajunsese sa vada in ea o imagine a asupririi si stapanirii nedrepte? De ce nu a devenit un mit pozitiv al panteonului national si in loc aceasta ultima regina a Frantei a sfarsit pe esafod, fiind condamnata in urma unui proces care si-a pastrat multa vreme conurile sale de umbra si aspectele prea putin intelese. Raphael Dargent reconstituie in aceasta carte tocmai acest proces, construind din amintiri, documente, cronici, evocari si memorii o biografie care se citeste ca un roman istoric. Cine a fost de fapt Maria Antoaneta? Cum s-a casatorit cu mostenitorul tronului, care ii erau placerile si cei apropiati, cine se gasea in gratiile sale si cine dimpotriva ajunsese cu mult inainte de cadere sa ii fie adversar, a fost ea oare regina pe care toti si-o doreau sau acest rol idealizat s-a dovedit prea dificil? Iar dincolo de viata care a dus acolo Raphael Dargent analizeaza cu acribie si multa rabdare procesul care a avut la capatul sau sinistra ghilotina. A fost oare un proces corect, necesar din punct de vedere istoric, o inlaturare fireasca a unui regim si a unor persoane care ajunsesera sa fie urate, diabolizate si care ar fi fost pur si simplu sfasiate de multimea furioasa? Sau dimpotriva intreaga procedura a fost doar o mascarada, un fals proces, sumar si rapid, respectand doar aparent reguli si legi de care in fapt nimeni nu mai tinea cont, iar sentinta a fost stabilita inca dinainte de prima zi? A fost asadar procesul Mariei Antoaneta o simpla judecata a unor fapte, justa si corecta, sau un exemplu infricosator de propaganda, minciuna, ura si manipulare? Si daca a doua varianta este corecta atunci a fost acest proces un model pentru alte tragice farse judiciare de mai tarziu?
Raphael Dargent, Maria Antoaneta. Procesul reginei, Editura Corint, 2018, traducere Ramona-Eliza Dumitrescu

 
			 
 
			
 
		
































