Intrucat 2014 a fost declarat anul Sf. Martiri Brancoveni, a aduce vorba despre Manastirea Hurezi, una dintre stralucitele sale ctitorii, nu este numai un lucru de folos sufletului ci si o datorie morala a oricarui roman. Dintre manastirile inaltate de viteazul domnitor martirizat cu 300 de ani in urma, Manastirea Hurezi a avut probabil sansa celei mai prospere evolutii. Prezentul graieste de la sine. Datorita nivelului ridicat de conservare, ne putem imagina cu usurinta cum stateau lucrurile imediat dupa momentul infiintarii, adica anul 1697.
Manastirea Hurezi are doua incinte. In cea dintai, exterioara, delimitata de ziduri puternice de caramida, se afla prima poarta de incinta si o cladire cu etaj in dreapta. A doua incinta are forma dreptunghiulara, inchisa pe trei laturi cu cladiri, avand parter si etaj. Latura de rasarit se incheie cu un zid inalt, ca la multe manastiri cu incinta.
Prin aceasta fapta cucernica, domnitorul isi vedea implinita o dorinta sfanta, care-l framanta, dupa cum citim in pisania bisericii: “Nu voi intra in salasul casei mele, nu ma voi sui pe asternutul patului de odihna, nu voi da somn ochilor mei si pleoapelor mele dormitoare si repaos tamplelor mele, pana nu voi afla loc Domnului si salas Dumnezeului lui Iacob”.
Manastirea a fost construita pe valea raului Romanii de Jos, in satul care pe atunci se numea Hurezi (actual Romanii de Jos), si constituie in prezent cel mai mare ansamblu monastic din Romania. Biserica principala adaposteste un valoros ansamblu de pictura murala, executat intre anii 1692 si 1694. Tampla din lemn este fin sculptata si decorata cu aur si culori, aproape tot asa de vii, cum a fost initial. Pe langa scenele religioase, in pronaos se gaseste o impresionanta galerie de portrete ale Brancovenilor, Basarabilor si ale Cantacuzinilor.
Lacasul reprezinta un exemplu remarcabil de arta brancoveneasca, distingandu-se prin originalitate, maestria liniilor si culorilor. Ca si odinioara, Manastirea Hurezi continua sa joace un rol central in spiritualitatea si cultura romaneasca, gazduind conferinte bisericesti, expozitii de pictura, simpozioane si alte evenimente cultural-religioase. Pentru toate acestea si pentru valoarea intrinseca, din 1993 manastirea a fost inclusa in Patrimoniul UNESCO.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
