Spectacolul „Regele Lear” de William Shakespeare, jucat luni seara pe scena Operei Nationale din Capitala, in cadrul Festivalului National de Teatru, cu Marian Ralea in rolul principal, a fost ovationat la miez de noapte de publicul bucurestean.
Dupa ce a fost Bufonul, in „Regele Lear”, montat de Dragos Galgotiu in 1999, la Bulandra, Marian Ralea, cunoscutul Magician, il joaca acum chiar pe rege, in punerea in scena a lui Tompa Gabor, de la Teatrul „Lucian Blaga” din Cluj.
Ajuns la maturitate profesionala, actorul Marian Ralea, in varsta de 50 de ani, si-a schimbat registrul de interpretare, iar aceasta metamorfoza a fost remarcata indeosebi in acest festival, cand actorul i-a mai jucat pe dramaticii Iov, pe Primo Levi sau pe Solomon (Ecleziastul), din „Trilogia evreiasca”, a lui Mihai Maniutiu.
„Intalnirea cu Tompa Gabor a avut loc la un alt nivel, pe un drum ce leaga „Nebunul” din Woyzeck si „Bufonul” interpretat, asumat, inteles de mine in spectacolul lui Dragos Galgotiu”, spune Marian Ralea intr-un interviu pentru „Dilema veche”, acordat Andreei Dumitru.
In spectacolul cu o scenografie semnata de Andrei Both, mastile apartin Ilonei Varga-Jaro, muzica lui Iosif Hertea, Anca Hanu e deopotriva Cordelia si bufonul, Cornel Raileanu il joaca pe Gloucester, iar celelalte doua fete sunt interpretate de Ramona Dumitrean (Goneril) si Elena Ivanca (Regan). Director al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, Tompa Gabor e recunoscut pentru rafinamentul montarilor sale, realizate din lumini si umbre, cu un decor minimalist.
Pana in clipa aparitiei sale din final, cand o aduce pe Cordelia, moarta, in brate, Lear parcurge un traseu al redescoperirii vietii, un drum initiatic, care nu ar trebui sa se termine niciodata.
Cunoasterea lumii
„El descopera, in sfarsit, lumea care il inconjoara, pe care nu a vazut-o pana atunci, iar finalul e o eliberare, chiar daca prin sacrificiul major al Cordeliei. Si atunci, fireste, intervine o problema de timp, un conflict intre durata si rabdarea de care are el nevoie si aceasta graba a celor doua fete de a rezolva problemele diurne. Goneril si Regan n-au intrat in parcursul lui Lear, de aceea nu-l vor intelege niciodata”, a spus Ralea.
„Pentru el, drumul nu ar trebui sa se sfarseasca, si totusi totul dispare in neantul „expus” de Tompa Gabor, imagine a haului negru in care totul piere pentru ca altceva sa se poata naste.
Intervine chinul de-a exista, pe care il experimenteaza si Lear, de-a redeveni - in anumite limite, pentru ca sunt niste reguli - ce-ai fost. Marele avantaj al lui Lear este ca el descopera lumea, cu oameni si lucruri la care nu se gandise niciodata. El este un mare castigator, pana la urma, pentru ca descopera omenescul”, a explicat Marian Ralea, pentru „Dilema”.
