Dobrogea si coasta apuseana a Anatoliei, doua regiuni separate geografic de o mare, facand parte astazi din state si chiar continente diferite impartasesc spre surprinderea noastra a romanilor o istorie comuna. Cine nu a citit sau auzit macar de Milet, cel mai grozav si bogat oras al grecilor in antichitate pana la invazia persana?
In secolul al VII-lea i. Hr. soseau pe tarmul scitic al Marii Negre primii colonisti din Asia, infiintand cea dintai colonie greceasca de pe teritoriul tarii noastre: Histria. Strabon insusi o aminteste existand "la o departare de 500 de stadii de gura sacra a Istrului", pe malul lacului Sinoe care pe atunci era un simplu golf.
Pana la descoperirea sa in anul 1868 de catre arheologul francez Ernest Desjardins, Histria cazuse prada uitarii. Totusi primele studii cu adevarat importante aveau sa fie initiate in anul 1914 de catre arheologul Vasile Parvan.
Orasul a avut o dezvoltare neintrerupta aproape 1300 ani, incepand cu perioada greaca si terminand cu perioada bizantina cand a fost distrus de atacurile avaro-slave. Primele monede de pe teritoriul tarii noastre au fost batute tot aici din nevoia de intretinere a relatiilor comerciale.
Exista doua trasee pe care le puteti urma pentru a ajunge aici. Primul dintre ele urmeaza calea Constanta - Navodari - Corbu - Sacele - Histria, iar al doilea: Constanta - Ovidiu - Cogealac - Nuntasi - Histria. Pentru aceasta veti patrunde in interiorul rezervatiei mixte (botanica, faunistica, arheologica) Cetatea Histria care se intinde pe circa 350 hectare. In prezent se pot distinge ruinele orasului, zidul de aparare dotat cu turnuri si bastioane, zona "sacra", zidul de incinta al Cetatii Histria si ruinele unor locuinte civile. De remarcat ca in trecut strazile erau pavate cu piatra si aveau dispuse de-o parte si de alta din loc in loc institutii de educatie fizica si cultura.
Cea mai importanta descoperire de la Histria a fost cu siguranta bazilica episcopala din centrul orasului vechi, un edificiu colosal pentru vremurile sale ce masura 60 m lungime si 30 m latime. O parte dintre obiectele scoase la lumina, printre care se numara amfore, inscripţii, vase ceramice, opaiţe, podoabe, basoreliefuri elenistice si documente epigrafice au fost depuse la Muzeul Arheologic Histria asteptand sa fie apreciate de vizitatori entuziasti.
