Gravura, gen al graficii in care imaginea artistica este obtinuta prin reproducerea dupa o placa pe a carei suprafata a fost trasat desenul, in adancime sau in relief, a fost utilizata din timpurile preistorice, chiar daca intr-o forma putin evoluata, pe piatra si material ceramic. Cea mai veche forma de arta murala a fost descoperita pe un bloc de calcar de acum 37.000 de ani, in sud-vestul Frantei. Blocul de peste 1 tona continea gravuri reprezentand animale si forme geometrice, provenite de la primii oameni moderni, aurignacienii.
Cu timpul, cunostintele referitoare la materiale si unelte s-au inmultit, iar o data cu ele modalitatile de reprezentare s-au imbogatit in expresivitate. Spre deosebire de pictor sau sculptor, gravorul nu detine control asupra operei pe care o faureste, imaginea formandu-se in conditii reduse de vizibilitate. Din acest motiv, posibilitatea ca el sa greseasca este mult mai mare.
Gravura este o arta in sine si se bucura din punct de vedere estetic de acelasi impact ca pictura. De altfel, nu de putine ori in istorie s-a intamplat ca artistii sa fie deopotriva pictori si gravori. Cativa reprezentati de seama ai acestei tehnici sunt: Albrecht Dürer (1471 – 1528), Rembrandt van Rijn (1606-1669), Hendrick Goltzius (c.1558-1617), William Hogarth (1697 – 1764), Francisco de Goya (1746-1828), William Blake (1757 - 1827) si Gustave Doré (1832 – 1883). Imprimarea pe suprafete metalice, indeosebi pe placi de cupru, a fost perfectionata la jumatatea secolului al XV-lea in Italia si Germania. Din veacul urmator gravura in metal s-a raspandit in toata Europa, si o larga varietate de efecte au fost incercate de artisti.
Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial originalitatea gravurilor a devenit un subiect intens dezbatut. Conform specialistilor din zilele noastre, o gravura este considerata “originala” daca indeplineste cateva conditii. Matricea trebuie gravata doar de mana artistului, excluzand orice mijloace fotomecanice. Amprenta sa fie facuta cu ajutorul unui tipar de mana, iar opera trebuie sa contina semnatura artistului. Notarea tirajului se face pe fiecare exemplar in parte in ordinea in care au fost imprimate. Mai intai se noteaza numarul curent al exemplarului, iar apoi numarul total de exemplare imprimate.
De asemenea pe fiecare exemplar se mai scriu titlul lucrarii, tehnica (de ex. litografie, xilogravura 2 placi) si anul. In cazurile in care gravura este imprimata la un atelier specializat de gravura, alaturi de semnatura artistului apare si semnatura gravorului. Notarile se fac jos, de obicei cu creionul. Fiecare gravura originala este insotita de un certificat de garantie.
19 iunie 2013
I. C.
editor artline.ro
