Astazi una dintre cele mai cunoscute si mai citite prozatoare contemporane din Turcia, cu 17 carti publicate pana in prezent (dintre care 11 romane) in limba engleza si in limba turca, ulterior traduse si premiate in numeroase tari, Elif Shafak este un nume pe care admiratorii sai il vor asocia imediat cu succese ca Cele patruzeci de legi ale iubirii, Bastarda Istanbulului sau Onoare. In afara carierei literare autoarea a publicat numeroase articole in publicatii prestigioase ca The Guardian, The New York Times, Der Spiegel, The Wall Street Journal, a predat la universitati din Marea Britanie, SUA si din Turcia, iar din 2010 se numara printre personalitatile care au primit L’Ordre des Arts et des Lettres din partea Frantei. Nascuta in anul 1971 la Strasbourg (Franta), viitoarea prozatoare este fiica filosofului Nuri Bilgin, dar dupa divortul parintilor ei se muta in Ankara (Turcia) unde va fi crescuta de mama si bunica ei, povestind mai tarziu ca desi initial a fost un soc, ulterior aceasta perioada a vietii va fi o sursa de inspiratie pentru cariera ei academica si mai ales pentru cea literara. In urmatorii ani va locui si la Madrid, Amman si Instanbul (mama intrase in diplomatie) si incepe sa scrie de la varsta de 18 ani. Atrasa si de perspectiva unei cariere academice Elif Shafak obtine o licenta in relatii internationale, pentru ca ulterior sa termine un masterat in studii de gen si sa continue cu doctoratul in stiinte politice. De altfel este cunoscuta si ca o aparatoare a drepturilor femeii, comunitatii LGBT si minoritatilor, sustinand numeroase discursuri pe aceste teme.
Va debuta ca prozatoare in 1998 cu romanul Pinhan, primit cu entuziasm de critica in Turcia si castigator al prestigiosului Premiu Rumi, urmat de Oglinzile orasului, Mahrem (un alt succes de critica, premiat ca cel mai bun roman din Turcia in 2000), Palatul puricilor (2002). Primul roman care este primit cu entuziasm de criticii din afara Turciei, fiind tradus in mai multe limbi si propus pentru Orange Prize este Bastarda Istanbulului, publicat in 2006, care a starnit un imens scandal in tara sa pentru ca aborda un subiect foarte delicat, genocidul armean, a carui existenta este negata oficial in Turcia. In ciuda succesului cartii, Shafak a fost pusa sub acuzare si ar fi putut sa fie condamnata la trei ani de inchisoare, ceea ce din fericire nu s-a intamplat.
Dupa Lapte negru, un surprinzator volum autobiografic, scriitoarea a revenit la fictiune cu Cele patruzeci de legi ale iubirii, un imens succes de librarie in Turcia si una dintre cartile ei de succes si in afara tarii, urmat de controversatul Onoare (2011), nominalizat la Man Asian Literary Prize. In romanul istoric Ucenicul arhitectului Shafak reda publicului larg imaginea si povestea lui Mimar Sinan, considerat cel mai important arhitect otoman, iar in 2016 publica romanul Cele trei fiice ale Evei.
In afara activitatii academice si jurnalistice, Elif Shafak a facut parte din juriile mai multor premii literare prestigioase precum Foreign Fiction Prize, Sunday Times Short Story Awards, Man Booker International Prize, etc. In prezent scriitoarea locuieste in Londra.
Foto: wikipedia.org
