Desene animate.

In general "Bambi" este considerata a

Bambi este a patra pelicula in seria realizata de Walt Disney. "Fantasia" si "Reluctant Dragon" care au precedat "Bambi" erau compilatii de desene mai scurte.

Bambi a fost singurul lung-metraj de acest gen realizat de Disney in aproape opt ani. Artistul a petrecut restul anilor '40 realizand compilatii precum "The Three Caballeros" sau "Fun & Fancy Free". Prima poveste animata dupa aceasta perioada a fost "Cenusareasa" realizata in anii '50. Pelicula este o adaptare a cartii scriitorului si criticului austriac Siegmund Salzmann, care folosea pseudonimul Felix Salten. Acesta a scris povestea in 1923, titlul fiind inspirat de cuvantul italian "bambino", dupa ce a vizitat Alpii elvetieni, frumusetea peisajului inspirandu-l. A publicat o prima editie restransa, iar in 1926 Zsolna, o companie vieneza, a realizat o a doua editie. Cartea s-a bucurat de un real succes, fiind mai tarziu tradusa in mai multe limbi si fiind editata in aproape toata lumea. Dinsey a cumparat drepturile de ecranizare la sfarsitul anilor '30. Distanta dintre prima si a doua editie a cartii a dus la o disputa legata de drepturile de autor, procesul inceput de compania Disney cu mostenitorii lui Salzmann fiind rezolvat abia in 1996, la decenii dupa ce filmul devenise una dintre cele mai iubite povesti animate.

Desenul animat a fost lansat pe 13 august 1942, dupa o perioada de productie de aproape cinci ani. O buna parte din aceasta lunga perioada a fost folosita de Disney pentru a inventa si introduce tehnici noi. Nimeni nu mai reusise sa redea in filmele de animatie personaje si decoruri atat de frumoase si naturale. Pentru produsul final s-a muncit din greu si s-au folosit tehnici inedite.

Chiar daca rezultatul incanta si astazi, unii critici ai vremii s-au plans ca un desen animat ar trebui sa nu para atat de natural. Nu au fost singurele reclamatii. Asociatia americana a vanatorilor a protestat pentru ca imaginea vanatorului din film era cel putin negativa, referindu-se in special la scena mortii mamei lui Bambi, ce nu ar fi trebui sa fie atat de realista pentru a nu marca micii spectactori. Paradoxal nici publicul nu a fost prea incantat de film. La prima lansare "Bambi" a reusit doar sa piarda bani. Principalul motiv era razboiul, cel putin asa credeau cei de la Disney. Cateva luni mai tarziu numarul spectatorilor a inceput sa creasca treptat, iar "Bambi" se indrepta spre statutul de mit al animatiei. Pe generic nu erau trecuti actorii care asigurasera vocile personajelor. Bobby Stewart, John Sutherland si Hardie Albright fusesera vocile lui Bambi la diferite varste, Peter Behn si Tim Davis il interpretasera pe Thumper. Stan Alexander si-a imprumutat vocea sconcsului Flower, in timp ce Flower matur avea vocea unei adevarate celebritati in domeniu, Sterling Holloway, care asigurase vocile pentru numeroase personaje, intre care si Winnie the Pooh.

In timp, Bambi a devenit unul dintre desenele preferate ale copiilor si a deschis drumul pentru alte pelicule la fel de iubite, precum "Cartea Junglei" sau "Regele Leu".