Civilizatia olmeca este considera una dintre cele mai vechi si reprezentative din America Centrala. In antichitate, cuvantul “olmec” desemna o populatie care ocupa podisul Puebla si care lupta impotriva toltecilor. In traditie, cuvantul si-a pastrat doua intelesuri: “neclar” sau “neobisnuit”. In civilizatia olmeca, jaguarul era identificat cu preotii-conducatori. Se credea ca spiritul zeului Jaguar salasluia in preoti, ceea ce le conferea putere si agilitate, precum si dreptul de a stapani peste ceilalti oameni.
Putini stiu ca inainte de infloritoarele imperii ale aztecilor si mayasilor, aproximativ intre anii 1200 i. Hr – 400 i. Hr., exista o civilizatie a carei frumusete abia incepe sa–si descopere tainele pentru cei de astazi. Daca aveti vreodata prilejul sa calatoriti in sudul Golfului Mexic, leaganul civilizatiei olmece, profitati si cereti lamuriri de ordin istoric, arheologic si cultural la acest subiect.
Cei dintai artisti olmeci au modelat mici statui de argila. Figurinele umane au adesea fete de nou-nascuti, dorind sa trimita parca la o anumita credinta. Mai tarziu, acestia au invatat sa stapaneasca cioplirea pietrei si au produs o gama variata de obiecte, de la capete masive de piatra, la basoreliefuri si mici sculpturi sau bijuterii.
Cel mai cunoscut si spectaculos element din arta dezvoltata de populatia olemca este acela al “capetelelor colosale”, sculpturi antropomorfe ce impresioneaza prin dimensiune si expresivitate. Fiecare bloc reda in maniera realista chipul infricosator al unor barbati razboinici cu rol dominant in armata. Capodoperele vestite ale olmecilor sunt lucrate in piatra, jad sau bazalt si decoreaza toate marile muzee ale lumii.
"Luptatorul” descoperit in 1933 la Uxpanapa este una dintre cele mai celebre opere ale statului Olmec. Personajul poarta barba si mustata, are craniul ras si este dezbracat complet, cu exceptia unei simple acoperiri in zona taliei.
In anul 2006, arheologii au dezgropat un oras intreg la numai 40 km de Mexico City, despre care cred ca a fost influentat de olmeci. In cele mai mari orase ale lor s-au gasit centre ceremoniale cu cladiri publice, temple alaturi de masivele sculpturi din piatra. Marile centre olmece, cum este de pilda La Venta, pot fi descrise ca niste orase-cetati dispersate.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
editor artline.ro
