Modern Times (1936) : filmul din 1936 al lui Chaplin s-a dovedit una dintre cele mai inspirate replici pline de umor date crizei din care America isi revenea cu greu, de aceasta data Micul Vagabond fiind prizonierul unei lumi futuriste, mecaniciste, pline de tot felul de inventii si masinarii adesea inutile. In ultimul sau film mut Chaplin punea la cale un nou sir de gaguri, ironizand triumful masinii si utopiile foarte la moda in acea vreme, inventa masina moderna "de hranit", accelera viteza liniei de asamblare, ajungea in inchisoare si un erou - de mai multe ori - are cele mai diverse si ciudate slujbe, pentru ca intr-un final nesigur sa aleaga sa paraseasca orasul. Un film clasic si una dintre cele mai bune comedii.
Some Like It Hot / Unora le place jazzul (1959) : multi critici l-au considerat cel mai bun film al carismaticei Marilyn Monroe, in parte datorita scenariului, in buna masura datorita colegilor de distributie Tony Curtis si Jack Lemmon. Unii chiar l-au numit cea mai buna comedie americana a tuturor timpurilor. Povestea celor doi muzicanti, Joe si Jerry, nevoiti sa se deghizeze in femei pentru a scapa de urmaritori si a pune mana pe o slujba, fascinatia pe care Sugar Kane / Marilyn Monroe o exercita asupra lor, sirul de gaguri, umor de situatii si mai ales umor de limbaj, toate au facut din film un succes de public si critica.
MASH (1970) : mult mai cunoscut este serialul omonim, dar pelicula regizata de Robert Altmann a fost la vremea ei un succes, chiar daca multi i-au reprosat tonul adesea prea intunecat si umorul cu note sumbre. Dar pentru o comedie ce trebuia sa prezinte viata unor medici militari in infernul din Coreea, MASH era chiar un film optimist, aratand ca dincolo de orice tragedie si conflict umorul - adesea grosolan - umanitatea si camaraderia supravietuiesc. Cu personaje puternice si bine conturate, era o comedie excelenta, poate nu pe gustul tuturor, dar excelenta.
Duck Soup (1933) : din seria celebrelor filme ce include si O zi la curse sau O noapte la opera, Duck Soup / Supa de rata le oferea Fratilor Marx o noua ocazie de a pune pe ecran ceea ce stiau sa faca cel mai bine : comedie pura, adesea absurda, uneori cu tuse exagerate, insa de fiecare data de succes. Cu un nou titlu straniu, filmul nu a fost un esec de casa, dar critica l-a primit cu o oarecare raceala. Si asta in ciuda celebrei scene in care Pinky pretinde a fi imaginea in oglinda a lui Firefly, un numar de actorie si limbaj al corpului foarte greu de egalat.
.jpg)
Monty Python and the Holy Grail (1975) : Monty Python era mai ales in anii '70 un nume de referinta cand venea vorba de comedie, iar aceasta pelicula e considerata si astazi de unii fani drept cea mai buna din serie. Mai curand un fenomen cultural, Monty Python era mai mult decat un grup de actori dedicati comediei, devenind un stil de a face film si mai ales de a face un film incarcat de umor, desi adesea ciudat si uneori aproape scandalos. Dar cand alegi ca tema a parodiei cinematografice legenda Regelui Arthur, prezentat alaturi de Cavalerii Mesei Rotunde intr-o maniera care i-a revoltat pe traditionalisti, filmul nu mai poate fi trecut cu vederea. Plin de gaguri si replici in stil Monty Python, a fost un succes deosebit pentru grup.
Muppet Movie (1979) : papusile Muppets au fost multi ani preferatele copiilor si, de ce nu, parintilor de pretutindeni, iar serialul era urmarit in intreaga lume, asa ca filmele de lung-metraj nu puteau intarzia. Muppet Movie, lansat in 1979, este de departe cel mai reusit, amestec de comedie si musical, avandu-le in rolurile principale pe deja celebrele papusi. A fost un succes atat datorita povestii, muzicii si farmecului unor personaje ca Miss Piggy, Kermit, Gonzo sau Fozzie Bear, dar si datorita momentului in care a aparut, cand Muppets-Mania era la apogeu. Aventurile papusilor, atrase de aceasta data intr-o poveste complicata cu savanti nebuni, producatori la Hollywood si urmariri, au fost din nou pe placul publicului.
Manhattan (1979) : poate nici cei mai mari admiratori ai lui Woody Allen nu ar putea spune in ordine toate filmele acestuia, si poate nici acestui actor/scenarist/regizor/producator original nu ar putea. Dar printre cele mai reusite se numara cu siguranta Manhattan (1979), povestea scriitorului care se intalneste cu o adolescenta de 17 ani, indragostindu-se pana la urma de altcineva, totul in stilul deja consacrat de Woody Allen, adorat de fanii sai si greu de suportat de multi altii. Un amestec de relatii si incurcaturi, meditatii asupra vietii si umor sec, Manhattan ramane una dintre cele mai interesante comedii ale anilor '70.
The Philadelphia Story (1940) : comediile romantice au inceput sa se bucure de succes inca din anii '30, dar in anii '40 a inceput cu adevarat moda pentru acest gen, ca o reactie poate la ororile aduse de razboi in Europa. Iar cum multi dintre cei mai importnati actori ai Hollywood-ului nu au ezitat sa se implice in astfel de productii, succesul nu a intarziat. The Philadephia Story, un film aparut in 1940, este un astfel de exemplu, iar cum in distributie se regaseau James Stewart, Cary Grant si Katharine Hepburn, nu era greu de anticipat care va fi rezultatul. A fost una dintre cele mai populare comedii ale deceniului, filmul care a relansat-o pe Hepburn si un nou rol excelent pentru Cary Grant.
The War of the Roses (1989) : Michael Douglas si Kathleen Turner, secondati de un inepuizabil Danny DeVito, intr-o comedie despre un cuplu care ajunge la un pas de divort, iar toate sentimentele pozitive dispar in fata unei lupte disperate pentru avere. Si, mai mult decat pentru avere, o lupta pentru orgoliu in familia Rose, niciunul dintre soti neacceptand ca ar putea sa cedeze in fata celuilalt. Cu accente de comedie neagra, atingand un subiect deosebit de sensibil intr-un fel amuzant, filmul se termina intr-un mod neasteptat, aratand ca uneori dragostea poate sa invinga totul. Chiar intr-un fel ciudat.
Clerks. (1994) : a fost prima parte dintr-o serie regizata si scrisa de Kevin Smith, care a jucat si unul dintre rolurile importante, o comedie in spiritul anilor '90, un film de autor cu buget redus. Iar daca nu ar fi fost un succes surprinzator, pelicula alb-negru l-ar fi aruncat pe Kevin Smith in strada, pentru ca datoriile acestuia atinsesera o limita greu de imaginat. A costat mai putin de 30.000 de dolari, suma enorma pentru Smith. A incasat peste trei milioane de dolari doar din biletele de cinema. Naratiunea se petrece intr-un mic magazin, cu de toate, situatiile fiind adesea ofensatoare, alteori romantice sau triste, dar avand in permanenta macar un strop de umor. Este un alt gen de film, un altfel de a vedea din spatele camerei, dar o comedie foarte buna.
Foto : offoffoff.com ; wikipedia.org ; soundtrackcollector.com ; yankees2000.com
