Impresionanta catedrala, cunoscuta sub numele Domul din Florenta, este unul dintre cele mai importante monumente istorice ale orasului Renasterii, fiind construita intre 1296-1462 si ramanand si astazi una dintre cele mai frumoase constructii, nu doar un loc de pelerinaj si rugaciune pentru credinciosii din intreaga lume sau un obiectiv turistic deosebit de popular, ci mai ales un simbol al culturii si artei renascentiste.
Proiectul catedralei a fost realizat de Arnolfo di Cambio spre sfarsitul secolului XIII, constructia incepand efectiv in 1296. Domul, centrul de atractie al edificiului si un simbol al epocii a fost creat de Filippo Brunelleschi, una dintre cele mai importante personalitati artistice ale Renasterii, in timp ce impresionanta fatada a fost restaurata de mai multe ori, ultimele elemente decorative fiind adaugate in ultimele decenii ale secolului XIX.
In tot acest timp modificarile si completarile nu au facut decat sa infrumuseteze si mai mult Domul din Florenta : s-au construit doua noi sacristii, s-au realizat sculpturi si fresce semnate Paolo Uccello, Andrea del Castagno, Giorgio Vasari, Federico Zuccari. Catedrala a primit numele Santa Maria del Fiore (Sfanta Maria a Florii) in 1412, o aluzie la simbolul orasului - crinul. Era cea de a trei catedrala construita aici, precedenta fiind Catedrala Santa Reparata, ridicata pe acelasi loc cu noua secole inainte de Dom, demolata din pacate in 1375. O parte din ruinele acestui vechi edificiu pot fi vazute astazi la subsolul Domului din Florenta, intr-un spatiu muzeal.
Ideea construirii unei noi catedrale a aparut in Republica Florenta in 1293 pentru ca in locul vechiului lacas de cult sa se ridice unul mai mare si mai impresionant. Notarul Ser Mino de Cantoribus, cel care a facut propunerea, era unul dintre cei mai respectati oameni din Florenta. Mai mult, s-a oferit chiar sa sprijine financiar, dupa puterile sale, ridicarea constructiei. Cea mai mare parte a banilor avea sa vina de la populatia cetatii, care avea sa plateasca o taxa speciala, lasata prin testament. Proiectul i-a fost incredintat lui Arnolfo di Cambio in 1294, iar pe 8 septembrie 1296 se punea piatra de temelie, in fata unui public entuziast. Arnolfo di Cambio era deja un arhitect respectat, dupa ce proiectul sau pentru Basilica de Santa Croce fusese un succes. In paralel, arhitectul a lucrat si la restaurarea nu mai putin faimosului Palazzo Vecchio.
Arnolfo di Cambio a lucrat la constructia catedralei pana in 1302, anul mortii sale. Se poate spune ca Domul avea sa fie capodopera sa. Chiar daca in acea perioada Europa era dominata de stilul gotic, arhitectul a preferat un proiect de o grandoare clasica, cele trei nave ale structurii intalnindu-se la altar. Diametrul domului trebuia sa fie de 45,50 metri, la fel ca Baptisteriul, dar din pacate Arnolfo nu a mai apucat sa isi duca planul la indeplinire. Sculpturile au fost demontate si mutate la Muzeul Opera del Duomo si aveau sa ramana acolo pana in 1586, cand Marele Duce Francesco I de Medici s-a decis sa construiasca noua fatada. Interesant este ca Arnolfo a realizat personal cateva statui, dovedindu-se un sculptor la fel de talentat pe cat era ca arhitect.
Dupa moartea principalului arhitect, lucrarile s-au oprit si parea un proiect ambitios, dar fara sanse. In 1330 conducatorii Florentei decid sa continue construirea Domului. Giotto a preluat conducerea lucrarilor in 1334, insa din pacate avea sa moara trei ani mai tarziu. Munca sa a fost continuata de Andrea Pisano pana in 1348, anul in care Florenta a fost devastata de o cumplita epidemie de ciuma, care a ucis jumatate din populatie. Intre 1349 - 1359 Franceso Talenti a continuat ridicarea edificiului, fiind gata si impresionanta clopotnita, si a inceput proiectarea domului, cu ajutorul lui Giovanni di Lapo Ghini. Santa Maria del Fiore era pe drumul cel bun si avea sa devina noua catedrala a Florentei.
Au continuat lucrarile la structura si elementele decorative, s-au terminat intrarile laterale - Usa Canonici si Usa Mandorla - iar Nanni di Banco a terminat ultima sa lucrare, o sculptura. Dar ramasese nerezolvata cea mai importanta problema, cea a noii cupole. Noul proiect a fost realizat in secret de Brunelleschi in 1402, dar acesta a preferat sa il pastreze. Abia in 1418 se anunta inceperea unui concurs pentru alegerea celui mai bun proiect, iar Brunelleschi isi prezinta ideea si castiga detasat. Lucrarile vor incepe doi ani mai tarziu, iar catedrala va fi gata abia in 1434. Durase foarte mult, costase imens dupa standardele epocii, dar era unul dintre cele mai frumoase monumente din lumea crestina europeana.
Dupa 140 de ani de inceperea lucrarilor, pe 25 martie 1436, Papa Eugen IV sfintea noua constructie. Elementele ulterioare, inclusiv decoratiunile exterioare in marmura, au uniformizat inspirat stilul cladirii si al spatiului unde se afla catedrala.
foto: lumeacredintei.com, colectie artLine.ro
