Un marinar trecut de prima tinerete, cu un defect de vorbire ce il facea chiar mai amuzant, reusind mai mereu sa intre in tot felul de incurcaturi, s-a dovedit in scurta vreme atat de popular in randul cititorilor incat nu doar rubrica si-a schimbat numele in Thimble Theater Starring Popeye si ulterior, mai simplu, in Popeye, dar E.C. Segar insusi, desenator cu o indelungata experienta, s-a trezit asaltat de scrisorile fanilor care isi doreau mai mult.
Urmatorul pas, la prima vedere un pariu riscant, a fost turnarea unei serii de scurt-metraje de animatie ce il aveau in rolul principal pe acelasi marinar cu tatuaje pe antebrate, o pipa tip corn-cob in coltul gurii, o voce inconfundabila desi arareori inteligibila, o pasiune pentru conservele de spanac, si talentul de a intra mereu in incurcatura. Iubind-o cu patima pe longilina Olive Oyl, pentru dragostea careia se lupta mereu cu temutul Bluto, mereu desfacand o conserva de spanac ce ii dadea supraputeri greu de imaginat – un soi de varianta marinareasca a lui Superman – Popeye s-a dovedit un pariu castigat. Daca si-a facut debutul pe marele ecran alaturi de celebra (pe atunci) Betty Boop, episoadele ce il aveau ca erou principal, turnate intre 1933-1957, l-au transformat intr-o celebritate. Iar succesul a inregistrat si un amuzant record in anii marii crize economice de la inceputul anilor '30, cand spre surprinderea producatorilor banalele conserve de spanac s-au vandut neasteptat de bine. In definitiv, daca lui Popeye ii dadeau asemenea puteri, nu putea decat sa fie bun pentru copii. In definitiv, era eroul care povestea intr-un desen animat ca este descendentul lui Hercule.
Nascut in 1894 in oraselul Chester din Illinois, desenatorul E.C. Segar provenea dintr-o familie modesta si lucrase initial la cinematograful local, ca muzician si proiectionist, pentru ca la 18 ani sa ia hotararea care ii va schimba viata. Pasionat de benzile desenate din ziare, pe atunci rubrici foarte populare, Segar incepe sa deseneze, mai ales noaptea, pentru ca mai tarziu sa se mute la Chicago. Debuteaza devreme, in 1916, cu o banda de doar patru casete avandu-l ca erou pe Charlie Chaplin, publicata in Herald, dar va deveni cunoscut abia cand incepe sa publice longeviva serie Thimble Theatre in New York Journal.
La decenii dupa moartea sa este ridicata si prima statuie memoriala in Chester, un omagiu adus celui mai cunoscut locuitor, insa nu il va infatisa pe Segar, ci, asa cum era firesc, pe cel mai popular dintre personajele sale – Popeye Marinarul. O statuie de bronz, masiva, pe un soclu de granit, ce a devenit in scurta vreme centrul de atractie si obiectiv turistic definitoriu pentru Chester. Nu avea sa ramana singura. In definitiv Segar umpluse universul lui Popeye cu suficiente personaje memorabile, asa ca mai tarziu oraselul avea sa primeasca si alti noi locuitori, din piatra sau metal – dolofanul si simpaticul Wimpy, Olive Oyl, Sweet Pea, Jeep. Fara sa lipseasca marele sau rival, Bluto, dar si personajele din benzile desenate clasice, mai putin cunoscute celor care urmareau aventurile animate ale marinarului. De la o singura statuie de bronz Chester pare ca se transforma de la un an la altul intr-un muzeu in aer liber dedicat lui Popeye si prietenilor sai, iar proiectul se va termina, teoretic, abia cand totii eroii din paginile publicatiilor sau din desenele animate vor avea cate un monument.
Martie 2016
