Obiective indeplinite
Mai concret, 2006 a fost anul in care, pentru a da doar citeva exemple, toate pregatirile de la Sibiu trebuiau incheiate, aranjamentele pentru urmatorul Festival 'Enescu' trebuiau facute, iar demersurile pentru renovarile cladirilor in care functioneaza multe dintre institutiile de cultura trebuiau incepute. Aceste obiective au fost atinse aproape integral de minister. 'Avem intregul program pentru Festivalul Enescu, in proportie de 98% contractat, inca din luna octombrie, ceea ce nu s-a mai intimplat pina acum. Lucra-rile de reabilitare a cladirilor care adapostesc institutiile din subordinea MCC urmea-za sa inceapa de la anul, dar memorandumul in valoare de 250 de milioane de euro a fost deja semnat. Pentru asezamintele de cultura din mediul rural exista 100 de milioane de euro si mai urmeaza sa vina 300. Iar, la Sibiu, avem toate programele si sint finalizate toate lu-crarile comandate', a punctat ministrul.
'Mai intii, infrastructura'
Tot pe lista de 'realizari' a lui Iorgulescu se afla preluarea in patrimoniul MCC a Salii Palatului si a Salii Omnia, unde va functiona Opereta, finantarea unor proiecte de patrimoniu, sustinerea celor mai importante festivaluri din tara, elaborarea legislatiei privind descentralizarea, realizarea unor schimbari la conducerea unor institutii din subordine (Opera, Opereta, Muzeul National din Cluj, Muzeul 'Enescu', Teatrul National din Iasi, Centrul National al Cinematografiei), renovarea completa a 17-18 cladiri-monument, sprijinirea programelor legate de francofonie si obtinerea unui buget 'semnificativ mai mare pentru 2007'. La minusuri, Iorgulescu ne-a declarat ca 'n-am putut sa sprijinim mai mult cultura romana vie, pentru ca ne-am propus sa rezolvam mai intii proble-mele de infrastructura'. Mi-nistrul a promis ca, in 2007, fenomenul cultural autohton si promovarea sa in UE vor constitui prioritatea numarul unu a MCC. Ca reactii la acest bilant oficial, 'Cotidianul' i-a intrebat pe citiva dintre directorii de institutii cul-turale cum evalueaza activi-tatea ministerului, ce li s-a parut satisfacator si care au fost punctele slabe.
Caramitru, multumit cu o renovare
'Am fost foarte multumit de colaborarea cu ministerul', ne-a declarat Ion Caramitru, directorul Teatrului National. 'Unul dintre aspectele pozitive a fost recunoasterea faptului ca TNB este administratorul intregii cladiri, inclusiv al salii unde functiona pina acum Opereta. Lucrarile de renovare inca nu au inceput, dar din punct de vedere juridic totul s-a rezolvat, iar banii exista la minister. In plus, saptamina trecuta s-a anuntat ca intreaga cladire a teatrului va fi reabilitata. Adrian Iorgulescu a facut ceea ce si eu am vrut sa fac', a spus Caramitru, care a ocupat si el functia de ministru al Culturii in perioada 1996-2000. In privinta bugetului, directorul TNB a de-clarat ca 'a fost onorabil', opinie impartasita si de Mihai Mihalcea, directorul Centrului National al Dansului.
'Temerile au fost neintemeiate'
'Am fost sustinuti, iar bugetul a fost generos. In general, colaborarea noastra cu MCC a fost mai degraba pozitiva. Am avut temeri la inceput, dar s-au dovedit neintemeiate', a spus Mihalcea, a carui numire in functie, la sfirsitul anului trecut, a fost o surpriza pentru multi, in contextul in care coregraful isi exprimase adesea opinii foarte critice cu privire la politica MCC in domeniul dansului. 'N-a intervenit nimeni pentru nimic, desi avusesem acel conflict inainte de numire. Sint totusi citeva lucruri care ar trebui schimbate', a mai spus Mihalcea. 'Am fost obligati sa anulam pe ultima suta de metri un festival de dans, pentru ca nu au fost indeplinite la timp toate formalitatile, desi aici responsabilitatea revine si MAE, nu numai MCC. De asemenea, ca director al unei institutii publice, trebuie de fiecare data sa cer un ordin al minis-trului daca vreau sa particip la intilnirile cu partenerii nostri din strainatate. Nu pot sa stau sa cer voie de fiecare data, din moment ce banii pentru deplasare sint in buget', a spus directorul CND.
Finantarile de carte, 'un dezastru'
In privinta politicii de finantare a productiei si a achizitiei de carte, beneficiarii nu se declara la fel de multu-miti. 'Achizitia de carti a mers relativ OK, desi selectia nu a fost pe gustul meu', ne-a declarat Grigore Arsene, director al Editurii Curtea Veche si al Asociatiei Edito-rilor din Romania (AER). Cu toate acestea, finantarile pentru productia de carte, acordate prin Fondul Cultu-ral National (FCN), au fost 'un dezastru', apreciaza Arsene. 'Au pastrat toate lucrurile criticate si au adaugat altele. Editura noastra a pri-mit subventii, dar le-a refuzat, pentru ca sint un indemn la a trisa, iar sistemul descurajeaza pe cine vrea sa res-pecte legea: ca sa obtina subventiile, editurile sint nevoite sa piarda 15% la o carte care si asa nu e vandabila. In plus, acum si editurile private trebuie, pentru a incasa banii, sa arate, ca la stat, ca au trei oferte de tehnoredactare si de tipar', a explicat Arsene. 'Subventionarea culturii scrise a mers foarte prost', este de parere si Doina Marian, fost director executiv al AER.
MNAC, fara bani de investitii
De asemenea, 'ministerul si-a pastrat politica de reprezentare a Romaniei la unele tirguri de carte internationale, cu toate ca a promis o politica de externalizare' a acestor activitati, a mai spus Doina Marian, dind ca exemplu tirgul de la Paris, unde 'MCC a organizat el standul Romaniei, fara sa stie ni-meni, iar standul nu a iesit bine'. Pe de alta parte, 'colaborarea noastra cu ministerul pentru Tirgul de la Frankfurt a decurs bine si civilizat'. La rindul sau, Mihai Oroveanu, director la Muzeul National de Arta Contemporana, ne-a declarat ca, in relatia sa cu ministerul, totul a decurs nor-mal, insa au 'citeva probleme nerezolvate: nu avem spatii de depozitare si, nici anul acesta, nu s-au dat bani pentru achizitii si investitii'.
Silviu Mihai
