Banloc este aparent o comuna banateana ca oricare alta de pe intinsul Romaniei. Putini stiu ca in spatele sau sta un secret ce ar putea s-o sustraga intr-o buna zi din fata aceluias destin banal. Din pacate, vorbind astazi turistilor despre Banloc suntem nevoiti sa ne mandrim mai degraba cu ce a fost in trecut decat cu ce reprezinta in contemporaneitate. Pentru nostaligici, numele Banloc se identifica cu ultima resedinta a Reginei Elisabeta a Greciei pe pamant romanesc.
Judecand dupa starea avansata de degradare a monumentului, momentele de stralucire par sa se fi intamplat doar intr-un vis. Si totusi, cel mai cunoscut castel al Timisului, aflat in mediul rural, a existat cu adevarat, intocmai ca si impresionata gradina botanica din jurul sau ce amintea de gradinile regilor francezi. Castelul a fost ridicat in anul 1793 de Lazar Karatsonyi. Unul din urmasii acestuia va vinde proprietatea Reginei Elisabeta a Greciei in anul 1935. Sora regelui Carol al II-lea al Romaniei a stat la Banloc pana in 1948, cand a fost obligata sa ia calea exilului.
In anii comunismului, conacul a fost casa de batrani si orfelinat iar bunurile de valoare au inceput sa se instraineze. Tapiteria fina a fost distrusa si inlocuita cu panza ordinara rosie, impodobita cu citate din Lenin. Mobilierul de lux si obiectele decorative au avut aceeasi soarta. Batranii spun ca jaful cel mare asupra bunurilor care au apartinut printesei Elisabeta a avut loc in perioada 1956-1958, cand in incinta castelului a functionat IAS-ul. Cladirea masiva, cu ziduri solide executate din caramida groasa, a rezistat totusi vicisitudinilor chiar daca timpul i-a furat stralucirea.
Cladirea are subsol, parter si etaj.Fatada este incadrata de doua por¬ti egiptene identice, realizate la inceputul secolului al XIX-lea. In afara acestora, mai exista o poarta de acces, in stil neogotic englezesc, plasata pe latura de nord a parcului, iar pana la sfarsitul celui de-al II-lea Razboi Mondial, o a patra poarta decorata cu grifoni facilita accesul in parc pe latura de est.
Renumitul parc dendrologic, amenajat la 1724, intins pe 8 hectare in jurul castelului, si care adaposteste peste 80 de specii de arbori, intre care 20 exotici, a fost lasat in paragina, transformandu-se treptat intr-o adevarata jungla. Putini sunt cei care stiu ca intre aceste specii s-a aflat si unul dintre cei o suta de salcami adusi din America in timpul domniei Mariei Tereza (1740-1780).
Sursa foto: inromania.info
I. C.
