In ciuda eforturilor depuse pe plan international, gestionarea bunurilor de patrimoniu ramane una dintre cele mai acute probleme ale generatiei noastre. Din nefericire, pe langa birocratia fiecarei tari, care ingreuneaza de cele mai multe ori demersurile pentru salvare, exista multe provocari si de alta natura. Printre ele putem mentiona numarul mare de obiective precum si starea mai mult sau mai putin avansata de degradare. Pentru organizatiile care se ocupa cu salvarea si reabilitarea bunurilor de patrimoniu, cele mai grele momente sunt acelea care decurg de la identificarea monumentului periclitat pana la cel in care se obtine dreptul de a interveni legal. Data fiind miza uriasa a activitatii, fiecare minut pierdut sau castigat conteaza.
Anul 2014 s-a dovedit extrem de fructuos, cel putin pana in clipa de fata, datorita programului lansat anul trecut, ntitulat “Cele mai periclitata 7 situri” („The 7 Most Endangered”). “Cele mai periclitate 7 situri” pentru 2014 au fost selectate de catre consiliul organizatiei Europa Nostra dintre cele unsprezece siturile preselectate de catre o comisie internationala consultativa, care cuprindea specialisti in istorie, arheologie, arhitectura, conservare si finante. Iar nominalizarile au fost depuse de catre organizatiile societatii civile si institutiile publice din toata Europa.
O prezenta oarecum asteptata pe lista exclusivista o ocupa Romania, gratie bisericilor de lemn din sudul Transilvaniei si nordul Olteniei. Alaturi de acestea, printre cele mai amenintate 7 simboluri ale patromionului din Europa in 2014 au mai fost selectate urmatoarele situri: echipamentul istoric de tehnica de scena pentru Teatrul Bourla din Antwerp, Belgia, imprejurimile istorice ale Dolcho si Apozari, din Kastoria, Grecia, citadela din Alessandria, Italia, clopotele Palatului National Mafra, Portugalia, Colour Row Settlement din Chernyakhovsk, Rusia si Sinagoga din Subotica, Serbia.
Aceste nestemate din patrimoniul cultural al Europei se afla in pericol, unele din cauza lipsei de resurse sau de expertiza, altele din cauza neglijentei sau a planificarii necorespunzatoare. Prin urmare, este nevoie de masuri urgente. Misiuni de salvare au fost deja organizate in timpul verii, urmand a fi propuse planuri de actiune fezabile pana la sfarsitul anului.
Proiectul “60 de biserici de lemn” are ca obiectiv salvarea si conservarea patrimoniului rural din nordul Olteniei si sudul Transilvaniei, reprezentat de bisericile de lemn de cimitir, partial sau total abandonate, toate clasate ca monumente istorice, datate intre secolele al XVII-XIX lea.
Bisericile hunedorene incluse initial in acest proiect sunt bisericile din: Boz, Tarnavita, Valisoara, Hartagani, Curechi, Tomnatec, Rovina, Alun, Abucea, Gothatea, Dumbravita, Lapugiu de Jos,Almasul Mic (prabusita), Ribicioara, Valari, Birtin, Cazanesti, insa aceasta lista poate fi modificata in functie de prioritati. Cei care doresc sa ofere un minim suport financiar, sau sa afle mai multe informatii, au la dispozitie site-ul oficial al proiectului.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
