Se vorbeste si se scrie mult despre disparitia interesului pentru carte in Romania.
Nu se mai citeste, nu se mai cumpara carti, editurile se zbat sa supravietuiasca, preturile sunt foarte / absurd de mari pentru ca se vand prea putine exemplare, scriitorii nu pot sa traiasca doar din arta lor si sunt nevoiti sa recurga la expediente adesea "comerciale". E adevarat, in Romania se citeste mai putin decat "pe vremuri", dar si diversitatea titlurilor este mult mai mare. Preturile sunt sensibil mai ridicate, adesea mult prea ridicate, dar sunt traduse carti care inainte de 1989 nu ar fi avut nici o sansa in a trece de cenzura. Asa ca desi se citeste "mai putin" in Romania, se poate spune ca se citeste mai bine si mai variat. Ca sunt descoperiti sau redescoperiti autori interzisi pret de decenii. Ca anumiti scriitori, mai buni sau mai slabi, au inceput sa fie tratati ca niste vedete. Cartea a pierdut din teren, pentru ca au aparut alternative mai ieftine si mai usor de inteles. La fel ca peste tot televiziunea si Internetul au castigat cursa. Gutenberg a fost demult lasat in urma de "satul global".
Departe insa ca aceasta sa fie o criza a cartii exclusiv romaneasca. In toata lumea se cumpara mai putine carti, se citeste mult mai putin, publicul preferand altceva. Spre exemplu, daca in 1937 un sondaj Gallup arata ca 29 la suta dintre americani citeau in acel moment o carte, in 1955 procentul a scazut la 17 la suta. Un alt exemplu, tot din SUA : in 1978 un alt sondaj demonstra ca 55 la suta dintre respondenti citisera o carte in ultimele sase luni. In 1998 si 2002, in cadrul altui sondaj, 70 la suta raspundeau ca au citit o carte in ultimele 12 luni. Aparent, o crestere a interesului pentru lectura. Doar ca rezultatele sondajului nu se potriveau altor cercetari, mult mai serioase. In 1982 aproape 57 la suta dintre americanii chestionati citisera o lucrare de fictiune in ultimul an. Procentul a scazut la 54 la suta in 1992 si la 46 la suta in 2002, iar scaderea continua intr-un ritm rapid. Si asta in ciuda programelor si promovarii in scoli si institutii a cartilor.
Nici piata internationala a cartii nu s-a bucurat de cresteri spectaculoase, chiar dimpotriva. Mai ales in domeniul ziarelor scaderea este mai accentuata. Daca in 1970 se publicau 62 de milioane de exemplare, in 1990 mai apar doar putin peste 52 de milioane, variantele tiparite fiind inlocuite tot mai mult de versiunile online. Vanzarea de carte a scazut si ea, nu foarte mult, dar semnificativ. De exemplu, o alta statistica din Statele Unite arata ca in 1995 o familie obisnuita cheltuia in medie 163 de dolari anual pentru carti. In 2005 suma scazuse deja la 126, desi preturile cartilor crescusera.
In Olanda, spre exemplu, astfel de cercetari si sondaje s-au facut inca din anii '50. Intre 1955 - 1975, perioada in care televiziunea s-a dezvoltat puternic in Olanda, timpul alocat cititului a scazut in medie de la cinci ore pe saptamana la trei, in timp ce respondentii s-au uitat la televizor 10 ore pe saptamana. In 1995 cititul mai reprezenta doar noua la suta din timpul liber. In 1955 ocupa aproape un sfert din timpul fiecaruia. Ruptura se manifesta mai ales la generatiile mai tinere, care citesc mult, mult mai putin. In ansamblu, persoanele nascute inainte de 1950 vor citi de doua ori mai mult decat cele nascute dupa 1970, si paradoxal sau nu, pregatirea academica va conta mai putin decat influenta avuta de televiziune.
Se pare ca in final televiziunea si Internetul sunt marii castigatori, iar cititul este marele invins. Galaxia Gutenberg nu a putut rezista in fata noilor tehnologii. Chiar daca farmecul cartilor si mai ales magia cititului inca isi mai gasesc adepti. Poate nu la fel de multi ca in urma cu jumatate de secol. Dar la fel de indragostiti de carte.
imagine: Stiinta, Elena Mihaela Ulsamer
