In aceasta carte, Douglas Harding descrie prima sa experienta in care si-a descoperit Adevaratul Sine fara cap, in timpul unei plimbari prin Himalaya, in vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Harding chiar si-a observat Adevaratul Sine atunci – Chipul Originar, cum il descrie practica zen –, dar nu i-a aparut pur si simplu din senin. Intr-adevar, asa cum arata in aceasta carte, „experienta fara-cap” a survenit doar dupa o lunga perioada de cautari. Harding a inceput sa se gandeasca profund la adevarata sa identitate la inceputul anilor 1930, cand lucra in Londra, dupa ce isi luase diploma de arhitect. (Harding s-a nascut in anul 1909.) Pana cand s-a mutat in India impreuna cu sotia sa, in anul 1937 (a primit un loc de munca la Calcutta), deja terminase prima sa carte, Semnificatia si frumusetea artificialului, care exploreaza ce inseamna sa fii om. In a doua carte a sa, terminata in 1941 si numita Portret neconventional al sinelui, dezvolta mai departe ideea ca noi suntem formati din invelisuri si argumenteaza convingator ca, in centrul tuturor acestor invelisuri, bine ascuns in interior, se afla un Sine lipsit de forma si atemporal.
Douglas Harding
_1.jpg)
Douglas Harding (1909-2007) a fost un respectat filosof englez, mistic, maestru spiritual si autor de carti ce trateaza cunoasterea de sine: The Hierarchy of Heaven and Earth; Look for Yourself: The Science and Art of Self-Realization; On Having No Head: Zen and the Rediscovery of the Obvious; The Trial of the Man who Said he was God; The Little Book of Life and Death; Face to No-Face: Rediscovering Our Original Nature. Cu toate ca nu s-a referit la el insusi ca la un guru, Harding si-a dedicat viata activitatii de cercetare practica a problemei identitatii sale adevarate si mai tarziu a cautat sa isi impartaseasca descoperirile, in primul rand prin scrierile sale si prin atelierele de lucru care necesitau participarea publicului. Directionandu-si simultan atentia catre „interior” si „exterior”, Harding a explorat partea cunoscuta a Subiectului si relatia sa cu lumea obiectiva – de exemplu, confruntand ipoteze mistice referitoare la adevarata natura a eului cu propria sa experienta. De asemenea, a tratat cu seriozitate abordarea stiintifica a omului, integrand cu dibacie perspectivele interioare si exterioare intr-o harta care infatiseaza locul omului in univers.
Editura Herald
Martie 2016
