1859 - Se realizeaza Unirea Principatelor romane sub Alexandru Ioan Cuza. Intr-o dimineata, Nicolae Grigorescu ii spunea lui Alexandru Vlahuta - ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor in amandoua capitalele. Am lasat tot, am pus saua pe cal, si fuga la targ. Atunci am vazut eu ce va sa zica bucuria unui popor. Cantece, jocuri, chiote in toate partile. Isi ieseau oamenii in drum cu oala plina cu vin; care cum se intalneau luau vorba de Cuza, de unire, se imbratisau si incingeau hora in mijlocul drumului. Si era un ger de crapau pietrele. Da' unde mai sta cineva in casa ? Am vazut batrani care plangeau de bucurie.
Al. I. Cuza infaptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 face parte dintr-o veche familie moldoveneasca, din partile Falciului, familie de cluceri, spatari, comisi, ispravnici. Alexandru Ioan Cuza s-a nascut la 20 martie 1820. A invatat pina in 1831 la Iasi, unde a avut colegi pe citiva dintre viitorii sai colaboratori, intre ei Vasile Alecsandri.
E trimis apoi la Paris, unde isi ia bacalaureatul in litere. Intors in tara, a intrat in armata. S-a casatorit in 1844 cu Elena Rosetti. In timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost in primele rinduri. A luat cuvintul la adunarea de la Hotelul Petersburg din Iasi, cerind infaptuirea unor reforme democratice. Printre fruntasii adunarii arestati din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat si Cuza; a reusit apoi sa scape de sub paza si sa fuga in Transilvania.
Cuza are ocazia sa participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dupa care se retrage in Bucovina. In timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reintors in tara si in perioada pregatirii unirii indeplinea functia de parcalab de Galati. Ca forma de protest fata de falsificarea alegerilor pentru adunarile ad-hoc din Moldova, Cuza si-a dat demisia din functia de parcalab. Patriot cu idei liberale, nu radicale insa, Cuza a fost acceptat chiar si de partizanii celor doi Sturza care candidau sustinuti de conservatori. La 5 ianuarie 1859, a fost ales cu unanimitatea voturilor deputatilor prezenti in Moldova. In drum spre Constantinopol, delegatia Moldovei s-a oprit si la Bucuresti influentand reprezentantii Partidei Nationale din adunarea electiva.
In ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales si domn al Tarii Romanesti. Alegerea sa a produs in intreaga tara o puternica explozie de entuziasm. Situatia nou creata in cele doua principate urma sa faca obiectul discutiilor Conferintei Internationale de la Paris. Inca din aprilie 1859 Franta, Rusia, Anglia, Prusia au recunoscut dubla alegere. Poarta otomana si Austria au recunoscut in septembrie 1859.
Focsani- oras prin excelenta negustoresc - a trait cu intensitate framantarile politice de la jumatatea veacului XIX. La acea epoca, focsanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnaland intensificarea dorintei de unitate a romanilor. Despartit in doua - Focsanii Moldovei si Focsanii Munteni - de un brat al Milcovului, orasul intruchipa, in acea vreme, situatia celor doua tari surori. Desfiintarea hotarului de la Focsani echivala cu Unirea celor doua Principate si crea premisele punerii temeliei statului national unitar roman.
Entuziasmati de victoria obtinuta de confratii unionisti moldoveni, deputatii munteni din Adunarea Electiva dau votul lor la 24 ianuarie 1859 aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunand astfel, in fapt, peste prevederile Conventiei de la Paris, dorinta natiunii romane. In ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele orasului Focsani. Mii de oameni i-au iesit in cale in drumul dinspre Marasesti, pe unde venea de la Iasi. In cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe strazile pe unde trebuia sa treaca si, in fata curtii boierilor Dascalescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeata si infasurate in panza tricolora.
Sute de felinare (850), improvizate in graba, 150 ceaune si 650 ulcele de tuci cu smoala, pacura (s-au consumat 30 vedre) si seu (60 ocale) erau asezate pe ulite, pentru a se aprinde si a lumina feeric orasul. S-au mai ridicat in oras, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad, pe care ardeau lumanari si felinare. Dupa condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei si 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei si 20 parale. Mai in toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au impodobit portile cu verdeata si la ferestre toata noaptea au ars lumanarile bucuriei obstesti.
Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat garzile de la hotarul dintre romani, de la Focsani. De aici, insotit de notabilitatile orasului si de multimea de oameni, Cuza a mers pana in centrul orasului, unde au jucat cu totii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost gazduit de boierii Dascalesti, unde a doua zi a primit in audienta multa lume, printre care si pe Mos Ion Roata dupa cum se spune.
|
