Statul roman vrea sa-l umileasca din nou pe Paul Goma

Un Apel adresat presedintelui Romaniei, premierului Calin Popescu-Tariceanu si presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului cere, imperativ, repunerea lui Paul Goma si a familiei sale in drepturile de cetateni romani. Statul roman i-a retras unilateral si ilegal cetatenia scriitorului in 1977. Din 1990 pana astazi, statul roman s-a facut ca nu intelege ca trebuie sa-l repuna in drepturi pe cetateanul Paul Goma, automat, fara nici un fel de alte demersuri. Cetatenia este un drept dobandit prin nastere si nu poate fi retras decat la cererea titularului. In urma cu o jumatate de veac, in 1956, studentul Paul Goma avea sa suporte primele represalii pe care le-a avut de indurat pentru atitudinea sa sfidatoare fata de regim si pentru manifestarile aduse impotriva totalitarismului comunist. In vara lui ‘56 a fost judecat pentru scrierile sale, iar in noiembrie a fost arestat si anchetat de Securitate. Hartuielile regimului nu au incetat niciodata, iar toamna lui 1977 statul roman ii retrage cetatenia, fara ca Paul Goma sa fi cerut acest lucru. Este un act fara precedent in istoria Europei moderne. Se implinesc 29 de ani de cand familia Goma traieste in exil fortat, ca proscris, in Paris. La inceputul anilor ‘90 s-a mai adus in discutie cazul Goma si se parea ca scriitorul isi va reintra in drepturi in mod automat, fara nici un fel de probleme. In acel moment se dadea vina pe statul totalitar, care ar fi comis un abuz. In mod straniu, lui Paul Goma nu i s-a redat cetatenia nici pana azi. Trebuie mentionat ca scriitorul a ramas un critic aspru al nomenclaturii de nivel doi, care a continuat sa conduca Romania si dupa 1990. Astfel, unui om nascut in Romania i se refuza dreptul constitutional de a fi cetatean roman. Despartirea de trecutul comunist Apelul pentru repunerea lui Paul Goma si a familiei sale in drepturile de cetateni romani este o problema de principiu - dupa cum sustin si initiatorii acestui demers, de asemenea, fara precedent: Valerian Stan, Dan Culcer, Ovidiu Nimigean, Flori Stanescu si Mircea Stanescu - pentru ca reparatia aceasta trebuie realizata ca o initiativa a reprezentantilor unui stat nou, democratic, si nu la cererea scriitorului. Paul Goma nu a vrut si nu a cerut niciodata retragerea cetateniei romane. „Ultimele luni ale anului 2006 au fost perioada in care reprezentantii celor mai importante institutii ale statului, societatea civila, presa, partidele, numerosi oameni politici si intelectuali s-au declarat mai hotarati ca oricand dupa 1989 sa se desparta de propriul trecut comunist“, se arata in Apel, remarcandu-se, in continuare, ca depasirea perioadei comuniste prin reabilitarea adevarului istoric, prin asumarea responsabilitatilor si repararea raului reprezinta un pas pentru implinirea „noului destin istoric al Romaniei“. Exact in aceasta perioada tumultuoasa s-a nimerit sa se implineasca si 50 de ani de cand Paul Goma „a avut de suportat primele represalii, primele dintre consecintele cele mai grave pentru atitudinea si manifestarile sale impotriva totalitarismului comunist. In vara lui 1956, studentul la Litere Paul Goma este judecat pentru scrierile sale, la Rectoratul Universitatii Bucuresti, iar in noiembrie 1956 avea sa fie arestat si anchetat de Securitate (in 1952, elev fiind, a fost de asemenea „retinut“ timp de opt zile la Securitatea din Sibiu). Au urmat 21 de ani de opozitie deschisa fata de regimul comunist si tot atatia de represiuni impotriva sa si a familiei sale – inclusiv 2 ani de inchisoare, 5 ani de domiciliu fortat, excluderea abuziva din Uniunea Scriitorilor etc. Iar din toamna lui 1977 si pana astazi, 29 de ani de exil si de proscriere nedreapta si dureroasa“. «Statul sa-si asume responsabilitatea!» Semnatarii apelului considera ca a venit timpul ca „Statul roman sa-si asume responsabilitatea (...) si sa procedeze neintarziat la repunerea in drepturi a lui Paul Goma si a familiei sale. Nu Paul Goma trebuie sa initieze aceste demersuri, ci Statul roman, autoritatea in numele careia au fost luate, in 1977, ca urmare a initierii miscarii pentru drepturile omului, masurile represive abuzive, de care pana acum, din pacate, nu s-a dezis sub nici o forma“. Se insista, adaugandu-se ca acum „Romania sa recheme acasa pe unul dintre cetatenii sai care o onoreaza in cel mai inalt grad. Este timpul ca exilul lui Paul Goma si al familiei sale sa inceteze (...). Este timpul ca scriitorul exilat sa primeasca recunoasterea si reparatiile care i se cuvin – de ordin moral, istoric, cultural, dar si material – pentru cei 50 de ani in care si-a servit exemplar tara“. Scuze publice si reparatii morale Potrivit semnatarilor, statul roman trebuie sa anuleze toate masurile represive care au fost luate impotriva lui Paul Goma si a familiei, „sa i se ceara scuze, sa fie repus in drepturi, oficial, si sa i se asigure o pensie de merit si o locuinta corespunzatoare, precum si orice alte juste despagubiri pentru prejudiciile morale si materiale suferite“. Se cere institutiilor statului abilitate repatrierea imediata a scriitorului si a familiei acestuia. Asadar, pana la inchiderea editiei, Apelul era semnat de 259 de intelectuali, printre care ii remarcam pe Gabriela Adamesteanu, Liviu Antonesei, Vartan Arachelian, Andrei Badin, Radu Barbulescu, Stefana Bianu, Liviu Cangeopol, Radu Filipescu, Augustin Fratila, Serban Foarta, Bogdan Ghiu, Petru Iliesu, Sorin Iliesiu, Norman Manea, Sorin Marculescu, Mircea Mihaies, Bujor Nedelcovici, Radu Negrescu-Sutu, Vasile Paraschiv, Dusan Petrovici, Luca Pitu, Serban Radulescu Zoner, Victor Roncea, Ioan Rosca, Dieter Schelesak, Dorin Spineanu, Liviu Ioan Stoiciu, Alex Stefanescu, Dumitru Tepeneag, Traian Ungureanu, Tudorel Urian, Petru Ursache, Mihai Vakulovski, Dinu Zamfirescu etc.  Oficialitatile din Romania inca asteapta ca Paul Goma sa-i roage frumos sa i se redea cetatenia furata, lucru care l-ar umili inca o data pe cel mai longeviv disident roman, care nu intelege sa faca acest gest.