Potrivit coordonatorului, "totul incepe cu sositul camioanelor in Bucuresti, caz fericit, a TIR-urilor, caz nefericit. Introducerea unui TIR in Bucuresti este o adevarata aventura. Desi suntem o capitala europeana, suntem de rasul curcanilor fiindca autoritatile nu ne acorda niciun fel de sprijin. Iar daca se intarzie cu descarcatul, asta are repercusiuni asupra montarii. Apoi, am lucra in contratimp si in conditii de stres, iar spectacolul nu ar fi la calitatea dorita. Asadar, este important sa ai la timp echipamentul pentru spectacol". Fiecare spectacol in parte are un program de montare si demontare extrem de riguros. "Se regleaza fiecare milimetru al fasciculului de lumina. Un spectacol de succes inseamna timp pentru montarea decorului, reglarea luminilor Dupa ce terminam cu montarea, facem retusuri. Cand vin actorii la repetitii, si atunci e nevoie de mici ajustari. Sunt multe ore de munca, in care sunt implicati tehnicii din strainate sau tehnicii teatrului respectiv, ai teatrului gazda si ai festivalului de teatru".
Spectacol complex, echipa mare "Complexitatea unei echipe tehnice depinde de cat de complex este decorul. Apoi sunt luministii, sunetistii, recuzitorii, regizorul de spectacol, coordonatorul tehnic si cineva care se ocupa de traducere, fiindca lucram in colaborare cu ehipe tehnice din strainatate, asa cum la piesa "Nora", scrisa de Henrik Ibsen, in regia lui Thomas Ostermeier, colaboram cu nemtii. Din partea lor au venit trei luministi, doi sunetisti, trei recuzitori, un regizor de spectacol si un coordonator tehnic", povesteste "Vali", cum ii spun colegii. "Echipamentul pentru un festival de teatru este neobisnuit. In Romania nu exista atat de multa lumina stocata pentru teatru. Nu exista un depozit de unde sa iei lumina de teatru, care este o altfel de lumina, specifica treatrului". "Venim dimineata la 9:00 si plecam pe la 22-23:00. Bem o bere si ne pregatim sa o luam de la cap a doua zi. Aici e o familie, traim, facem glume. Si asta pe perioade lungi. Nemtii au venit miercuri si pleaca duminica sau luni. Desi la inceput au fost nesiguri si reticenti, am inceput sa ne atasam unii de altii. Am lucrat si cu o echipa franceza, care a plecat plangand. Ne si enervam, dar se uita repede fiindca nu este timp sa stam suparati prea mult", mai spune Valentino Rudolf. "Viata de noapte in teatrele bucurestene inseamna oboseala. E normal sa fie asa, insa iti place foarte mult ce faci, incat nu mai simti oboseala. In schimb, ne pare rau cand nu avem cum sa ajungem la repetitiile actorilor". Prima experienta in teatru "Este prima mea experienta in teatru", a marturisit tehnicianul. "Am facut festivaluri de muzica, concerte, filmari pentru reclame, insa nu teatru. Pentru mine a fost ceva fascinant cum se pot mobiliza echipele teatrelor incat sa poata realiza astfel de montari. Mi-a placut. Mi-e greu sa spun cand se va intampla din nou aceasta experienta. Nu depinde de mine. Nu te duci sa spui: eu vreau sa fac job-ul asta. Esti chemat daca organizatorii considera ca ceea ce ai facut tu este bine. Daca UNITER va fi multumit, probabil ca voi coordona si alte festivaluri de teatru". Exterienta, cearcane, amintiri frumoase "Sunem fericiti atunci cand actorii sau regizorul vin si ne strang mana. Asta e cel mai important lucru. Cand actorul se simte ca la el acasa. Suntem bucurosi cand spectacolul are succes. Simtim ca o particica din acest success este si al nostru". Intrebat daca rolul tehnicienilor se termina cand actorii intra pe scena, domnul Rudolf mi-a explicat ca si pe durata piesei de teatru exista o echipa de luministi, recuzitori, masinisti si podari. "Nu mai e o echipa atat de mare, dar raman pana la sfarsitul spectacolului". "Avem un mare avantaj fiindca simtim spectacolul si intelegem piesa de teatru mult mai bine decat oricine din sala, spectator sau critic. Sunt lucuri pe care publicul nu le vede. Noi stim fiecare crapatura, fiecare surub", a recunoscut coordonatorul tehnic al Festivalului National de Teatru. In ceea ce priveste cunsumatorii de teatru, domnul Rudolf i-a sfatuit sa fie mai indulgenti. "Intr-un festival de teatru te imbogatesti doar cu experienta si cu cearcane, dar si cu amintiri fumoase".
