Sfada urmasilor pe mostenirea lui Brancusi

Stranepotii vor sa scape de casa surorii sculptorului si sa ridice una noua.
In Hobita, satul natal din Gorj al lui Constantin Brancusi, au ramas nelamurite urme ale sculptorului. O casa putrezita, in care s-a presupus ca s-a nascut Brancusi, nu e nici muzeu si nici nu poate fi daramata, spre necazul stranepotilor, care ar vedea in locul ei o casa noua pentru copiii lor. Supararile sunt mari cand vine vorba de pamantul Brancusenilor, de locul lor in cimitirul satului si de casa pe care o ravnesc niste domni de la Bucuresti. Nici pana astazi, stranepotii sculptorului nu s-au adunat la judecator sa-si imparta pe hartie pamantul. Mai ales o bucata ce da spre drum, vecina cu casa memoriala, unde a locuit sora lui Brancusi, Eufrosina. In jurul casei aceleia bantuie inca un scandal, inceput acum sase ani. Ioana, nevasta stranepotului Nicolae Gogoiu, are o mie de povesti despre asta.Dau un cal pentru o casaIn 2001, la poarta lor a batut un sculptor din Bucuresti, Florin Codre, care i-a cerut lui Gogoiu un lucru de care stranepotul n-avea trebuinta: sa ia intreaga fosta casa a surorii lui Brancusi si s-o duca din sat. Pretul: cinci milioane si un cal. "Cand am venit de la sapat, el desfacea acilea la casa. A sarit lumea. In seara ailalta au venit vreo 25 de persoane, au umplut zavoiul de masini. Si au desfacut acoperisul. Au vrut sa ne dea bani si au sarit si neamurile, ca sunt multi, ca vor si ele", isi aminteste Ioana lui Gogoiu. I-au oprit din munca politia si primaria, alertate de oameni. Acoperisul sta si acum intr-o magazie, iar peste barnele putrezite cad iernile si se intind balariile. "Nu ne da voie nici s-o luam de-aici, nici sa construim ceva. Noi staruim s-o faca muzeu, numai s-o ia, sa facem casa la copii", zice cu necaz Ioana. Nici pana astazi nu s-a stabilit cu exactitate daca aceasta este casa in care s-a nascut sculptorul. Casa memoriala, e cert, a fost adusa in anii ‘70 de la Blendea Calistroiu, taran din Hobita. "O comisie de la Ministerul Culturii a stabilit in 2001 ca doar cateva barne ar face parte din casa originala. Noi am trecut-o in patrimoniu, dar suntem cu mainile legate pentru ca mostenitorii casei, vreo sapte, n-au stabilit succesiunea", spune primarul comunei Pestisani, Florin Pavel. Agitatia din cimitirMai toate variantele despre casa au aer de legenda. "Eu stiu de la parintii mei ca acolo a fost casa parinteasca, unde acum e asta memoriala. Dupa ce au murit parintii, cei sapte frati si-au impartit-o si cateva grinzi s-au pus in casa lui Frusina, dar nu e aia casa in care s-a nascut Brancusi", sustine Ioana Blendea, o alta stranepoata a sculptorului.  Nici in cimitir n-are odihna neamul Brancusi. Radu si Maria, parintii sculptorului, nu se stie unde sunt ingropati. La parastasul de pe 16 martie, cand s-au implinit 50 de ani de la moartea sculptorului, stra-stranepoata Luminita Brancusi a aprins lumanari in alta parte decat o faceau autoritatile din Pestisani. Tot ea cere aducerea osemintelor artistului la Hobita. De la un parastas la altul, locul comemorarii se mai schimba. Ioana lui Gogoiu stie insa locul: "Cand a murit Eufrosina i-a zis lui soacra-mea: "Sa nu ma duceti la Bradiceni, sa ma ingropati la Hobita cu parintii mei". Si se vede acuma, stau toate trei crucile aliniate".