Scriitorii romani au luat urma banilor Administratiei Fondului Cultural

La nici o luna de la anuntarea rezultatelor finale ale sesiunii de finantare pentru reviste si publicatii, peste 430 de intelectuali, din tara si strainatate, au initiat un „Apel“ prin care isi arata nemultumirea privind acest demers. Considerand ca cele peste 3 miliarde de lei (304.836 RON) au fost prost repartizate, semnatarii apelului doresc schimbarea structurii, a institutiei de finantare, a legii. La editia din acest an a sesiunii de finantare, prin subventie, a revistelor de cultura au fost acordati 304.836 RON unui numar de 35 de publicatii din tara. Lipsa cu desavarsire a unor publicatii cu traditie a starnit furia, daca nu chiar mania, editorilor, care cer imperativ o alta formula de sprijin. Dupa cum s-a mai scris in presa, nemultumirile pornesc de la modul de finantare pana la componenta comisiei si punctajul acordat de aceasta. De asemenea, o nepotrivire apare la raportul punctaj-sume alocate, care este discrepant. «Contemporanul» si «Timpul», excluse de la finantare La initiativa redactiei revistei „Contemporanul“, una dintre publicatiile cu traditie care n-a fost sprijinita cu nici un leu, s-a lansat un Apel la care subscriu peste 434 (pana vineri) de intelectuali romani, aflati in tara, dar si in strainatate, printre care Nicolae Breban, Eugen Simion, Augustin Buzura, Eugen Uricaru, Ion Ianosi, Daniel Cristea Enache, Emil Brumaru sau Al. Calinescu. Apelul este adresat presedintelui Romaniei, Traian Basescu, premierului Tariceanu, ministrilor finantelor si culturii. „Apelul pentru salvarea culturii romane vii“ amendeaza inclusiv bugetul „jenant“ alocat culturii, de 0,16% din PIB, dar in principal modul de functionare a Administratiei Fondului Cultural National, considerat „o plasa“ intinsa „operatorilor culturali“. De la completarea formularelor afisate pe site-ul AFCN - „formulare deocheate, cu capitole, subdiviziuni greoaie, contradictorii“ - si pana la principiile de acordare care au dus la respingerea catorva reviste de importanta nationala: „Contemporanul“, publicatie ce a implinit 125 de ani de la aparitie, „Timpul“, Revistele Academiei Romane si altele. „E un semnal grav: Ministerul Culturii si Cultelor ne demonstreaza inca o data ca nu este interesat de sprijinirea culturii romane vii, inclusiv a literaturii romane vii“, considerandu-se ca MCC „duce o politica anticulturala, in esenta antinationala“, „un genocid care are ca tinta cultura vie si valorile vii, scriitorii, artistii plastici, criticii, poetii vii“, se mai arata in Apel. Cei mai multi bani, pentru reviste de arhitectura si fotografie Se insista si pe sumele mici acordate si pe faptul ca „nu se deconteaza decat costurile tiparului (o parte din acestea!) ca si cand revistele, cartile ar fi scrise de fantome! Cultura romana este dispretuita de guvernanti...“ In consecinta, semnatarii Apelului solicita alocarea unui buget de 3% din PIB; revederea in regim de urgenta a Legii sponsorizarilor, care la ora actuala e departe de a incuraja sprijinirea culturii; scutirea de impozite a membrilor Uniunilor de Creatie; rejudecarea in regim de urgenta a dosarelor de catre o Comisie a AFCN aleasa in cunostinta de cauza; desprinderea AFCN de MCC, inlocuirea conducerii Administratiei Fondului Cultural cu o echipa de profesionisti; coordonarea activitatii acesteia intre MCC, ICR, Uniunea Scriitorilor si AFCN; crearea in MCC a unui Departament distinct „Cultura scrisa“ si alocarea acestuia a unui buget egal cu cel al Departamentului Patrimoniu Cultural National si, nu in ultimul rand, revenirea la „sistemul“ de altadata de subventionare a culturii scrise in cadrul MCC, excluderea din competitie a publicatiilor/editurilor obscure, comisia sa faca publice proiectele castigatoare cel mai tarziu pe 15 martie (si nu in august, septembrie sau octombrie, cum se intampla in ultimii ani), includerea unei clauze distincte in contracte care sa prevada ca executarea platilor de catre MCC sa se faca in 10 zile de la predarea lucrarilor. Printre publicatiile afectate de bugetul acordat sau de bugetul lipsa se numara „Romania literara“, „Contemporanul“, „Convorbiri Literare“, „Timpul“, „Steaua“, „Familia“, „Vatra“, „Manuscriptum“, „Dacia Literara“, „Cronica“, „Viata Romaneasca“, „Jurnalul Literar“, „Poesis“, „aLtitudini“ si altele. Cei mai multi bani la ultima editie au revenit revistelor de arhitectura si fotografie, dar si altele, precum „Luceafarul copiilor“, „Revista Memoria“, Revista Vector Arta si Cultura in context, „Revista de cultura Ateneu“ sau publicatia trimestriala „Revista Romana“.