Scriitoarea Simone de Beauvoir, care a bulversat cu viziunea ei generatii de femei, e celebrata zilele acestea in Franta, pentru ca pe 9 ianuarie s-au implinit 100 de ani de la nasterea ei. Beauvoir, care a murit la 78 de ani, in aprilie 1986, este una dintre cele mai de seama reprezentante ale existentialismului si ale feminismului, fiind cunoscuta ca iubita filosofului Jean-Paul Sartre.
Desi se iubeau sincer, ambii au fost implicati de-a lungul timpului in alte relatii si, mai mult, si-au justificat atitudinea printr-o filosofie a libertatii, care a iscat mari controverse.
„Sunteti eu insami”
Simone de Beauvoir si Jean-Paul Sartre nu numai ca au scris o viata intreaga despre desfatarile si spaimele incertitudinii - despre libertate -, dar au si transformat-o intr-o provocare permanenta. Ei au cladit o relatie de o intensitate extraordinara care a durat cincizeci de ani.
Beauvoir ii spunea lui Sartre: „Va iubesc atat de mult, micutul meu, mai mult ca intotdeauna. Si am sa va revad. Va iubesc si va imbratisez cu pasiune, pe dumneavoastra, care mi-ati facut viata atat de frumoasa. Sunteti viata, fericirea mea, eu insami”. Si ce raspunde Jean-Paul Sartre?
„Dumneavoastra sunteti eu insumi. Niciodata n-am simtit atat de puternic ca viata noastra nu mai are niciun sens in afara iubirii pe care ne-o purtam si ca nimic nu poate schimba acest lucru, nici departarea dintre noi, nici aventurile amoroase, nici razboiul. Spuneati ca lucrul acesta reprezinta un succes pentru moralitatea noastra; insa este in egala masura si un succes pentru dragostea noastra. Va iubesc”, se scrie in lucrarea dedicata iubirii lor, aparuta la Paralela 45, in colectia „Perechi celebre”.
„Nu te nasti, ci devii femeie”
In 1949 apare faimoasa sa lucrare de eseistica „Le Deuxieme sexe” („Al doilea sex”), in care a facut o istorie a opresiunii feminine de-a lungul secolelor si o tipologie a caracterelor deformate astfel de o traditie milenara. Tratatul, considerat o biblie a feminismului, porneste de la filosofia din cartea lui Sartre, „Fiinta si neantul”.
Beauvoir statueaza celebrele cuvinte: „Nu te nasti, ci devii femeie”. Primeste Premiul Goncourt, in 1954, pentru romanul „Les Mandarins”. Moare la sase ani de la moartea lui Sartre de pe 15 aprilie 1980, lasand in urma o remarcabila opera literara, eseistica si memorialistica.
In „La Ceremonie des adieux” va scrie aceste ultime cuvinte ale lui Sartre: „Moartea nu ne va reuni. E splendid in sine ca am reusit sa ne traim vietile in armonie pentru atata vreme”. Trupul ei este ingropat in Cimitirul Montparnasse, alaturi de cel al lui Sartre.
SARBATORIRE
Pasarela Beauvoir la Paris
Zilele acestea, autoarea feminista Julia Kristeva a organizat la Paris un colocviu international, care se va incheia maine. In aceasta seara, postul franco-german Arte va difuza documentarul „Simone de Beauvoir, une femme actuelle”, de Dominique Gros, la 22.40, iar maine va continua, de la ora 21.00, cu filmul „Les Amants du Flore”, in regia lui Ilan Duran Cohen.
In mai, o instalatie video care va proiecta filmul „Je veux tout de la vie, la liberte selon Simone de Beauvoir”, de Pascale Fautrier si Pierre Seguin, va fi instalata pe pasarela care-i poarta numele, din Paris.
PANSEURI
> Ceea ce e scandalos intr-un scandal e faptul ca ne obisnuim cu el.
> O libertate care nu foloseste decat la negarea libertatii trebuie negata.
> Nu indivizii sunt vinovati de esecul casatoriei: institutia insasi e originar pervertita.
> Orice reusita ascunde o abdicare.
