"Trăiesc în aşa fel încât să pot crea şi consider că ziua mea este în fiecare zi când pictez", este de părere apreciatul pictor.
"Pictez pentru marea lume, pentru nevoia ei de spiritualitate, de frumos şi de bucurie. Lumea nu trebuie să îmi înţeleagă opera, ci să o recepţioneze, să se contopească cu ea", afirmă Bălaşa.
Cel care vede fiinţa umană, indiferent de gradul ei de cultură, ca fiind "înzestrată genetic în ce priveşte receptarea frumosului şi a artei", păstrează neştirbită convingerea că "fără cultură, civilizaţia intră în barbarie".
"Când lumina cugetului descreşte, bestia se instalează comod în umbră", mărturiseşte artistul.
Potrivit lui Bălaşa, "arta este un vis colectiv", care are întotdeauna nevoie de "participarea mulţimii umane", fără de care "arta ar rămâne doar un vis ferecat". Pictând "ce vede cu mintea", Bălaşa consideră că arta, departe de a fi doar o viziune, "nu este o profesie, ci o misiune, un mesaj particular adresat colectivităţii, un act de generozitate, o mare capacitate de a iubi".
" în viaţă, la fel ca şi în artă, îmi urmez propriul drum, îmi perpetuez visul şi îi ajut pe alţii să şi-l descopere pe al lor", mărturiseşte artistul, despre crezul său, în viaţă şi în artă.
Născut la 17 iunie 1927, în localitatea Dobriceni, judeţul Olt, Sabin Bălaşa a absolvit Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti (1955). A făcut călătorii de studii în U.R.S.S. (1959); Ungaria şi Cehoslovacia (1963); Italia (1965, 1970, 1971); R.F. Germania (1969); Franţa (1973).
Din 1955 a început să participe la anuale de stat şi la manifestări de artă românească peste hotare: Moscova (1958); Varşovia (1955 - Festivalul mondial al tineretului); Paris (1961 - Bienala tineretului), Damasc, Alexandria; Torino, Roma, Titograd (1965, 1969, 1970); Cagnes sur Mer (1970 - Festival internaţional de pictură); Tel Aviv (1972); Sofia (1974).
A lucrat şi pictură murală, între care compoziţiile de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi; "Tinereţe" şi "Omagiu înaintaşilor", pentru care a primit premiul revistei "Arta" în 1969.
I-a fost decernată Medalia de Aur la Concursul european de pictură (Pescara, Italia -1965).
Portretele ("Andreea", "Didi", "Matei") şi compoziţiile sale, unele de largă amplitudine şi monumentalitate ("Barca Sirenei", "Întoarcerea", "Fetele de pe lună", "Cântec dintre zi şi noapte", "Sunetul mării", "Universul dragostei", "Monument", "Adolescenţi", "Imperiul pierdut", "Arhipeleagul dragostei" ) sunt parcă detaliile unei desfăşurări alegorice care dezvăluie succesiv avatarurile aceluiaşi simbol: eterna geneză a sentimentelor omeneşti.
La 28 octombrie 2005, expune la Cercul Militar, aceasta fiind prima expoziţie a cunoscutului pictor în Bucureşti, la cinci ani de la un eveniment similar găzduit de World Trade Center, în acest răstimp Sabin Bălaşa lucrând mult pentru colecţionari din ţară şi străinătate. Expoziţia a reunit lucrări inedite, precum şi o sculptură de mari dimensiuni, reprezentând tema sa favorită - nudul feminin, "îmbrăcat" în albastru, culoare devenită o adevărată marcă a pictorului. Printre picturile expuse se remarcă "Melcii astrali", "Lacul misterelor", "Alai lunar", "Ultimii oameni", "Fiicele Terrei", "Marcel Guguianu", "Vedere prin fereastra atelierului", "Oamenii fiară".
Din bogata activitate de cineast, care înscrie un număr impresionant de filme de animaţie, amintim "Picătura", "Întoarcere în viitor", "Oraşul", "Pasărea Phoenix", "Galaxii", "Fascinaţii", "Odă".
Este laureat al Festivalului Internaţional al Filmului de Animaţie de la Mamaia - 1966.
Între pictura şi filmele pe care Sabin Bălaşa le face există o profundă legătură de stil şi viziune, artistul fiind un vizionar al spaţiilor siderale, cu o incontestabilă apetenţă filosofică, susţinută de o elocinţă expresivă, realizată cu mijloace stilistice proprii unui gen numit cinepictură.
