Adrian Notz (mijloc) si Tom Sandqvist
la deschidere Din 20 septembrie 2006 si pina in februarie 2007, curatorul Adrian Notz, in cooperare cu Raimund Meyer si Juri Steiner, a organizat o expozitie dedicata aportului romanesc la miscarea internationala DADA. In cautarea urmelor, influentelor si a noilor cartografii ale DADA-ului, Cabaret Voltaire recontextualizeaza importanta Europei de Est si a acelor tineri exilati cu alura de orientali (cum scrie Hugo Ball in jurnalul sau), printre care se numarau: Marcel Iancu, pictorul, George Iancu si Tristan Tzara, imblinzitorul de acrobati. Tom Sandqvist acorda importanta rolului jucat de influentele est-europene iudaice. Toti romanii de la Cabaret Voltaire au fost crescuti si educati in traditia si cultura ebraica din acea epoca. Aceasta perspectiva istorica este largita si imbogatita acum prin participarea unor nume importante ale scenei de arta contemporana romaneasca. La Cabaret Voltaire au fost expuse lucrarile unor artisti precum Mircea Cantor, Stefan Constantinescu, Harun Faroki (Cehoslovacia) si Andrei Ujica, Ion Grigorescu, Marcel Iancu, Sebastian Moldovan, Ciprian Muresan, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Cristi Pogacean si Tristan Tzara. Aceasta expozitie itineranta de la Cabaret Voltaire ajunge acum la Stockholm, dupa etapele Sibiu si Praga. Expozitia se afla in prezent la Stockholm, in Suedia, unde structura expozitionala flexibila a permis introducerea de lucrari noi, realizate de Irina Botea, Sebastian Moldovan, Florin Tudor si Mona Vatamanu. Lucrarile unor artisti suedezi legati de dadaism au fost si ele incluse: lucrarile Gretei Knutson-Tzara, sotia lui Tzara, cel mai important film al lui Viking Eggeling, Diagonalsymfonin (Simfonia diagonala), si filmele de scurtmetraj ale artistului suedez de origine romana Dorinel Marc. Frgfabriken din Stockholm este o fosta fabrica de arme, mai apoi de culori, de la 1890, reamenajata si transformata intr-un spatiu expozitional impresionant.
Poze si facsimile dupa poeziile lui Tzara, Urmuz si Iancu, un scurt film despre Moinesti (locul de bastina al lui Tzara) si scene din viata comunitatilor iudaice romanesti erau incorporate in peretii acestia din carton. Unul dintre rarele filme experimentale de dinainte de 1989 din Romania, pelicula lui Ion Grigorescu creeaza un dialog imaginar intre artist si el insusi, mascat in Nicolae Ceausescu discutind liber despre marxism si despre doctrina comunista. Mircea Cantor a facut pentru aceasta expozitie afise distribuite gratis, reprezentind comentariul lui la situatia Israelului si la adresa conditiei contemporane iudaice.
Cristian Pogacean a expus carpeta Rapirea din Serai, cu cei patru jurnalisti romani rapiti in Irak. El a participat si cu un dublu medalion cu harta Romaniei si cu cea a Republicii Moldova, aparut mai intii ca insert in revista Idea, arta si societate. Poti opta oricind pentru care jumatate vrei sa o oferi persoanei iubite.
Inceputurile DADA Din clipa in care au deschis Cabaret Voltaire, pe 5 februarie 1916, Hugo Ball, Emmy Hennings, Hans Arp si doi emigranti romani - Tristan Tzara si Marcel Iancu - au creat una dintre cele mai revolutionare si mai importante miscari din lumea artei - dadaismul de la Zrich. De la Cabaret Voltaire, miscarea DADA s-a diseminat in toata lumea, gravitind in jurul unor nuclee din Berlin, Kln, New York, Paris, Olanda, Belgia, Rusia si Japonia. DADA nu se odihneste. DADA se reproduce. Dupa cum spune aceasta zicala dadaista, viziunea provocatoare asupra artei dainuie si azi.
Despre relatia lui Tristan Tzara cu dadaismul aflati pe www.cotidianul.ro/select
