Dr. Giampaolo Kluzer este membru al Asociatiei Internationale de Psihanaliza (IPA) si presedinte al Comitetului de Sponsorizare, structura ce supervizeaza, de trei ori pe an, “antrenamentul” psihanalistilor romani si recunoasterea lor internationala. Desi are zeci de candidati, Societatea Romana de Psihanaliza numara deocamdata doar noua membri IPA.
“Evenimentul zilei”: Lumea isi inchipuie ca psihanaliza inseamna sa stai pe o canapea, sa-ti povestesti visele unui doctor cu barba si sa afli ca iti urasti tatal si esti indragostit de propria mama. Ce este ea, de fapt?
Giampaolo Kluzer: Psihanaliza reprezinta un nou mod de a invata sa te vezi pe tine si sa-l vezi pe celalalt. Toate problemele pe care le-ati mentionat, sa-ti urasti tatal, sa fii indragostit de mama, sexualitatea, sunt importante, dar numai in masura in care ridica intrebari majore, care sunt aceleasi pentru toate fiintele umane. Toate problemele cresterii, ale separarii de parinti, capacitatea de a face lucrurile pe care le-au facut inainte si parintii sunt, emotional, extrem de conflictuale.
Aceleasi figuri protectoare atat de puternice la o varsta mica devin persoane impotriva carora trebuie sa lupti cumva, pentru a-ti obtine propria independenta. Dar asta poate duce si la trauma, la sentimente de vinovatie. Cineva care este deja adult poate simti inca autoritatea parintelui si sa se simta vinovat atunci cand o incalca.
O generatie crescuta de bunici
Multi dintre romani se tem ca o asemenea terapie le-ar lipi automat eticheta de “nebuni”. Pot fi romanii convinsi sa vina la analist?
Nu cred ca romanii sunt in mod fundamental diferiti de cetatenii altor tari. Desigur, unele particularitati exista. In Romania traieste, de exemplu, o populatie de 35-40 de ani care a avut de suferit, in perioada copilariei, din cauza realitatilor comunismului. Barbatii si femeile erau cu totii constransi sa mearga la serviciu, iar multi dintre copii au fost crescuti de bunicii lor.
Cand bunicii au murit, in cele din urma, s-au trezit in fata unor parinti cu care stabilisera prea putine legaturi. Lucrul acesta a avut, cu siguranta, un impact puternic asupra psihicului lor. Cred ca, in timp, romanii nu vor mai fi atat de reticenti, pe masura ce psihanaliza va ajunge sa faca parte si din cultura lor.
Un tratament psihanalitic dureaza ani intregi. Ati spune "cu cat mai lung, cu atat mai bine"?
Din nefericire, da. In toata istoria psihanalizei, multi analisti au incercat sa gaseasca metode de scurtare a duratei terapiei. In mod paradoxal, analiza de pe vremea lui Freud dura mult mai putin. Dar nivelul de cunoastere a crescut, si ne-am dat seama ca, din pacate, dureaza mult sa poti elimina o afectiune care s-a dezvoltat pe parcursul copilariei, adolescentei si maturitatii.
acientii ajung adesea la analist pentru ca sunt disperati, cu adevarat disperati. Oricine incearca sa-si construiasca o structura defensiva, care sa-l ajute sa sufere mai putin. Dar acea structura nu este, de multe ori, una cu adevarat eficienta. Si aici incepe munca psihanalistului.
Lungul drum al psihanalizei
Dar cat dureaza sa ajungi psihanalist?
Pregatirea dureaza cativa ani. Prima si cea mai importanta etapa este analiza personala. Daca cineva doreste sa inteleaga cele mai ascunse, mai adanci probleme ale pacientului, trebuie ca, mai intai, sa aiba o imagine cat mai clara a lui insusi. Cand ajunge sa lucreze cu un pacient, analistul trebuie sa fie cat mai putin “primejdios” cu putinta pentru acesta.
Psihanaliza nu este o arie protejata. Daca cineva, medic sau psiholog, spune "sunt un analist" nu actioneaza impotriva legii. Dar multi dintre ei nu si-au facut o analiza personala, nu au urmat o pregatire serioasa, de lunga durata, si de aceea munca lor cu pacientii ar putea prezenta unele riscuri.
Care sunt celelalte etape?
In cea de-a doua faza, terapeutul poate incepe lucrul cu pacienti, dar supervizat de “antrenorul” sau, cu care trebuie sa discute despre cazuri. In acest fel, se incearca evitarea cat mai multor greseli. Trebuie ca analistul sa lucreze cu cel putin doi pacienti, cel putin doi ani si sa fie supervizat de cel putin doi specialisti.
A treia etapa presupune o serie de cursuri teoretice, care pot fi asemanate cu cele universitare. Diferenta este ca accentul cade pe lucrul cu pacientul, pe experienta clinica. In total, pregatirea unui psihanalist dureaza cel putin patru ani, daca nu chiar cinci sau sase.
Anul Sigmund Freud
In 2006 se implinesc 150 de ani de la nasterea parintelui psihanalizei, Sigmund Freud (foto). El a revolutionat gandirea psihiatrica de la inceputul secolului al XX-lea si a dat o noua dimensiune sexualitatii umane, introducand in vocabularul specialistilor termeni ca inconstient, libido sau complexul lui Oedip. Freud va fi sarbatorit in special in locurile unde si-a petrecut mare parte din viata, Austria, Viena, dar si la New York, prin lecturi, conferinte, expozitii sau proiectii de filme.
