Expozitia „Omagiu victimelor comunismului din Europa de Est (1945 -1989)” a fost gazduita la sfarsitul lunii octombrie de Primaria arondismentului al 16-lea din Paris.
Pentru prima data, fotografii si documente din muzeul de la Sighet, dar si din arhiva personala a unor urmasi expatriati ai victimelor comunismului au aratat publicului parizian fata adevarata a regimului totalitar din Romania. Vernisajul a adunat un public numeros, romani si francezi.
Au fost prezenti Ana Blandiana si Romulus Rusan, initiatorii Memorialului de la Sighet, Maria Bratianu, Cicerone Ionitoiu (fost detinut politic, istoric al represiunii comuniste, stabilit la Paris), istoricul Stephane Courtois, coordonatorul controversatului volum „Cartea neagra a comunismului”, aparut in 1997.
Expozitia, realizata cu sprijinul „Fundatiei Asociatia Memorialul Sighet” (AFMS) din Franta, a fost organizata cu doar cateva zile inainte de aparitia in librarii a unui dictionar unic in lume: „Dictionarul comunismului”, editat de Larousse.
„Trebuie sa ne unim si obsesiile”
Lucrarea, coordonata de Stephane Courtois, acorda spatii importante Romaniei, al carei regim totalitar comunist figureaza printre cele mai atroce din Europa. Ana Blandiana si istoricul Stephane Courtois spun ca, in dictionarul mondial al comunismului, Romania figureaza, pe langa atrocitati, si cu Memorialul de la Sighet.
„Cartea neagra a comunismului”, tradusa in 30 de limbi, cu un milion de exemplare in toata lumea, a aratat faptul ca exista o asteptare din partea publicului in acest sens. „In ianuarie 2006, in Consiliul Europei stanga a refuzat sa voteze condamnarea crimelor regimului comunist”, spune Stephane Courtois.
„Astfel, stanga europeana si-a pierdut onoarea: cum e posibil ca oameni care se declara de stanga sa refuze condamnarea crimelor regimurilor comuniste? Cand referirea nu se facea doar la partidele comuniste care au fost la putere! E revoltator”, precizeaza istoricul.
„Adevarata descoperire in profunzime a tarilor din Est va schimba ceva si in Occident. Istoria, oricat ne-am iluziona, este aceeasi”, crede Ana Blandiana. „Nu putem sti ca au murit sute de mii de oameni, iar in Occident sa se continue „gauche-ismul”. Nu se poate pentru un singur motiv: Europa este in curs de a deveni o tara, iar globul - un sat. In urma cu 14 ani, cand am convins Consiliul Europei sa ia sub egida sa aceasta idee, crearea primului memorial al victimelor comunismului din lume, argumentul meu a fost acesta: daca vreti sa ajungem la o Europa unita, trebuie sa unim nu numai economiile, trebuie sa unim si obsesiile”, explica poeta.
INTERVIURI
Fenomenul Pitesti, unic in intreaga istorie
ANA BLANDIANA, poeta
EVZ: A reprosa Occidentului ca a ramas comunist, in ciuda a ceea ce s-a intamplat in tarile din est, nu este tot o obsesie?
Ana Blandiana: Reprosul nu e ca a ramas, ci ca n-a descoperit ce a insemnat comunismul real. Ca, in structura organizatorica, regimul comunist e clar ca a disparut din istorie. Dar este important sa se inteleaga ce a reprezentat in istorie pentru ca sa se suprapuna exact teoria cu practica. Prin existenta Sighetului, acest lucru efectiv se produce. In luna august au fost la Sighet aproape 15.000 de vizitatori, ceea ce, daca spui unui muzeu din Bucuresti, pare incredibil. Mai mult de 40a sunt straini din tarile din Est si mai ales din Occident. Se petrece o descoperire reciproca.
Ati ajuns prima oara la Paris in mai '68, nimerind in plina greva generala. Ati vrut vreo clipa sa ramaneti definitiv?
Am ramas aproape o luna, din cauza grevei. Dar nu m-am gandit niciodata sa raman de tot. Daca m-ar fi intrebat asta cineva, atunci mi-ar fi fost rusine sa spun, dar acum pot s-o fac: as fi avut sentimentul ca, daca raman, poporul roman nu seamana cu mine, ci seamana cu Ceausescu, ca el este mai reprezentativ pentru romani decat cei ca mine. Dar eu am avut intotdeauna iluzia, care se poate dovedi neadevarata, si incapatanarea de a crede ca romanii pot sa fie asemenea oamenilor care imi seamana, adica celor care au nu interese, au idei. Un popor inainteaza totdeauna prin niste minoritati, dar acele minoritati trebuie sa fie alaturi de poporul lor.
Stephane Courtois, istoric
EVZ: De ce credeti ca este importanta o expozite dedicata victimelor comunismului in Europa de Est pentru publicul francez?
Stephane Courtois: In plan simbolic e foarte important: este pentru prima oara cand are loc o expozitie publica in Paris asupra dimensiunii criminale a unui regim comunist, mai ales cel romanesc. Are meritul de a aminti faptele si de a pune accentul pe Memorialul Sighet. In Franta exista o orientare de stanga foarte la moda, o memorie adesea glorioasa a comunismului. Dramatic este faptul ca miscarile din mai ‘68 au reactivat mitul revolutionar in toata Europa de Vest. Eu apartin acelei generatii si o stiu foarte bine, a fost un lucru dezastruos.
Care sunt trasaturile distinctive sub care figureaza Romania in dictionarul ororilor comuniste?
In Romania a fost un regim ingrozitor. Experienta Pitesti e unica in intreaga istorie a comunismului. E vorba apoi despre problema avortului in politica impusa de Ceausescu, sunt lucruri specifice care caracterizeaza comunismul romanesc. Pe de alta parte, Romania figureaza si cu Memorialul Sighet, un lucru surprinzator si unic in toata Europa. Eu merg la Scoala de vara de la Sighet din 1999, sunt rector. Este impresionanta evolutia, mai ales a tinerilor, care vin acolo. La prima Scoala de vara de la Sighet tinerii purtau inca stigmatul Romaniei comuniste: erau cu adevarat tristi, prost imbracati, desi cu spiritul destul de liber. Acum intalnesc la Sighet vreo suta de tineri care seamana perfect cu orice tanar din Paris.
