Legea care prevede arhivarea tuturor tipariturilor nu se respecta
Patrimoniul cultural national este afectat de ignoranta unor tipografii, edituri si case de discuri, care nu-si trimit productiile la Biblioteca Nationala, pentru arhivare în depozitul legal. Conform legii, acesta trebuie sa înghita tot ce înseamna actualitate în documente tiparite, grafice, fotografice, sonore, audiovizuale si multimedia, cu sprijinul producatorilor. O memorie a istoriei, o baza de date intangibila, cu tot ce s-a scris si compus în România. Dar incompleta.
Legea nu este îndeajuns popula rizata, iar cei care nu cunosc obligativitatea de a depune cu titlu gratuit exemplare dintr-o noua opera la Biblioteca Nationala nu pot primi niciun fel de amenda. Cea mai drastica masura luata împotriva contravenientilor este reclamatia în scris. Si atât! Gabriela Rizescu, seful Serviciului Depozit Legal de la Biblioteca Nationala a României, a declarat pentru Adevarul ca multi producatori nici n-au auzit de lege sau se fac ca n-o cunosc. Cele mai mari probleme vin din partea editurilor economice si caselor de discuri, care nu-si trimit produsele pentru arhivare în depozitul legal. Biblioteca Nationala nu a pedepsit sau amendat pe nimeni pâna acum, pentru ca legea nu are o cale clara de atac. "Pâna acum nu s-au aplicat amenzi pentru ca nu exista o norma metodologica de aplicare a legii.Biblioteca nu are voie sa primeasca bani cash, asa ca editurile primesc doar reclamatii. Depunerea publicatiilor ramâne doar la constiinta producatorilor", spune Gabriela Rizescu. "Am întâlnit un zid din partea casei de discuri RBA. Presedintele Radu Baron nu trimite deloc si ne-a spus 'Sa vedem ce o sa se întâmple!'. Asa s-a exprimat". În replica, Radu Baron ne-a declarat ca tot ce a fost legal s-a facut, iar daca exista probleme, firma de avocati care se ocupa de partea juridica le va rezolva.
Producatorii porno, cei mai harnici
Conform Gabrielei Rizescu, printre cei mai harnici contribuabili la depozitul legal se numara producatorii români de reviste pornografice. De multe ori, chiar si cei care respecta legea o fac doar pe jumatate, trimitând doar trei din cele sapte carti obligatorii. Biblioteca Nationala are rolul de a centraliza operele si de a le trimite mai departe, catre Bibliotecile Academiei sau Universitare din tara. Numarul incomplet de volume îi face sa retina pentru nevoi proprii operele, care nu mai ajung si la celelalte biblioteci. Biblioteca Nationala nu poate refuza însa nimic din tot ce se publica, pe CD sau hârtie. Depozitul trebuie sa primeasca în maximum 30 de zile de la data aparitiei în sapte exemplare : carti, brosuri; sase exemplare - periodice, CD-uri, DVDuri, manuale scolare, atlase, harti.
Micii producatori ocolesc legea
Sefii serviciilor specializate de la Biblioteca Academiei Române dau vina pe producatorii accidentali si editurile mici, care nu constientizeaza importanta acestei contributii. "De exemplu, am sesizat expertilor de la Biblioteca Nationala nereguli la editura Economica. S-au dus tratative cu cei de acolo si inspectorii au ridicat apoi un camion plin de carti". Reprezentantii editurii spun însa ca ei au trimis volume, conform legii. Maria Rafaila, sef serviciu dezvoltarea colectiilor la Biblioteca Academiei, afirma ca "legea are o hiba, pentru ca niciodata nu a prevazut exact cine trebuie sa aiba responsabilitatea s-o onoreze. Nu exista o metodologie prin care sa poata fi aplicate penalitatile". Daniela Stanciu, seful Serviciului Catalogare Periodice la Biblioteca Academiei Române, îsi da seama ca nu intra toate titlurile în Biblioteca doar deschizând, banal, usa unei librarii si vazând ca acel titlu nu exista în depozit. Specialistii de la Academie nu cred ca centralizarea unica la Biblioteca Nationala este metoda cea mai buna. "Era o perioada când primeam direct de la tipografii. Acum se pierde foarte ult timp sa se dirijeze de la tipografie la Biblioteca Nationala si de acolo, mai departe, la alte biblioteci".
Exces de zel, înainte de `89
"Pâna în 1990, colectia era com pleta. Aveam tot ce se publica, de la foi volante, agende, bilete, afise. Excedentar intrau si etichetele de pe sticle si borcane, invitatii de nunta, o cantitate imensa de materiale. Dar bibliotecile au insistat sa nu li se mai trimita, pentru ca ocupau spatii degeaba. Centralizarea se facea mai bine, pentru ca exista o alta disciplina", spune Maria Rafaila. Cred ca tipografiile particulare nici nu cunosc toate prevederile legale. De foarte multe ori publica unele institutii care nu au ca principal obiect de activitate editarea. Nefiind preocuparea lor de capatâi, nici nu stiu ca exista o lege a depozitului legal si trebuie sa dea gratuit câteva exemplare. Marile edituri se comporta normal, sunt constiente si au experienta". Biblioteca Academiei poate sa mai absoarba carti pentru cel putin 50 de ani, în propriile depozite.
Probleme din 1885
În 1885 s-adatprimalegeromâ neasca a depozitului legal, dupa modelul francez. Pâna în zilele noastre, vesnic au fost probleme cu respectarea ei. Celebrul director al Bibliotecii Academiei, Ion Vianu, se plângea adeseori ca nu toti producatorii o respecta si nu avea nici atunci mijloace de pedepsire, amenzi. În opinia specialistilor de la Biblioteca Academiei, vinovati sunt mai ales producatorii mici sau accidentali de publicatii si prevederile legale care nu dau dreptul deplin Bibliotecii Nationale sa asigure respectarea ei. Cai de rezolvare: legea sa fie popularizata masiv si sa se clarifice o cale de atac pentru pedepsirea abaterilor.
Vinovatii ramâneau fara cap
La Palatul Domnesc de la Hurezi, deasupra unei usi se afla o inscriptie în greceste, care spune "Biblioteca de suflet folositoare". Este biblioteca înfiintata de Constantin Brâncoveanu. Când a zidit-o, domnitorul a dat si un hrisov, care spunea ca toate tipografiile din Tara Româneasca erau obligate sa trimita câte un exemplar din ce produceau, la Hurezi. Deci ideea depozitului national exista înca din anii 1700. Cei de atunci respectau legea, altfel li se taia capul.
Legea trebuie armonizata cu cea europeana. Putina ordine ar trebui facuta în brambureala asta în care foarte multa lume tipareste si foarte putin se strânge.
Dan Horia Mazilu,
directorul Bibliotecii Academiei
Biblioteca Nationala cere Ministerului Culturii
-producatorii sa nu aiba voie sa faca publicitate cartii pâna nu cotizeaza la depozitul legal
-posibilitatea acordarii efective a amenzilor
Apel catre editori: "Trimiteti cartile, ca nu le trimiteti degeaba. Ele ramân aici. Peste 20, 50 sau 100 de ani, un cititor va dori sa stie ce s-a întâmplat acum, ce muzica se asculta, ce afis a aparut la un spectacol de teatru! Depozitul legal va ajuta generatiile viitoare sa înteleaga vremurile noastre".
