Din luna august, McMullen Museum of Art de la Boston College si New Center for Arts and Culture din Boston prezinta expozitia "The Power of Conversation: Jewish Women and Their Salons" (Puterea Conversatiei : Evreicele si Saloanele Lor), manifestare organizata de Jewish Museum din New York, unde a fost deschisa din martie pana pe 10 iulie. McMullen Museum este deci cea de a doua institutie culturala care prezinta aceasta expozitie deosebita, care s-a bucurat de un real succes de public si critica, in cadrul careia este prezentat rolul jucat de saloanele organizate de femeile evreice ale secolelor XVIII-XX in Europa si America, in dezvoltarea artei, literaturii, muzicii, teatrului, filosofiei si politicii.
Este o adevarata explorare a aparitiei si dezvoltarii modernismului prin intermediul saloanelor tinute de doamnele de origine evreiasca din inalta societate. In aceste secole, salonul a oferit un spatiu pentru "democratizarea sferei vietii publice", fiind un mediu in care nobilii, artistii si intelectuali puteau conversa si face schimb de idei depasind barierele instaurate de varsta, sex, conditie sociala si religie. Saloanele ofereau femeilor si evreilor - categorii a caror participare in viata publica oficiala era restrictionata - sansa de a juca un rol important in sfera culturala.
Expozitia dovedeste rolul jucat de salon in cariera unor nume precum Felix Mendelssohn, Marcel Proust, Oscar Wilde, Gustav Klimt, Pablo Picasso, Marcel Duchamp sau Greta Garbo.
"Puterea Conversatiei" prezinta cele mai importante femei ale epocii, ale caror saloane erau deschise "lumii bune", amfitrioanele devenind nume importante in societatea epocii, in ciuda statutului de minoritate, examinand salonul ca un sediu al puterii femeilor si un mijloc de ascensiune sociala pentru cei exclusi.
Intre femeile prezentate in expozitie se numara : Henriette Herz, una dintre primele femei de origine evreiasca amfitrioana a unui salon ; Amalie Beer si Fanny Mendelssohn Hensel (sora compozitorului Felix Mendelssohn), care au avut saloane muzicale la Berlin ; Gertrude Stein, care a reunit mai multi scriitori si artisti avangardisti in Paris ; Ada Leverson, care l-a primit in salonul ei londonez pe Oscar Wilde; Margherita Sarfatti si Anna Kulisicoff, care la inceputul secolului XX au deschis astfel de saloane in Italia ; Florine Stettheimer si Salka Viertel, care isi primeau oaspetii la New York si Los Angeles.
Potrivit organizatorilor, expozitia demonstreaza prin documentatia detaliata prezentata (despre celebritatile care participau, lucrarile care au fost prezentate in cadrul saloanelor, relatiilor si carierelor incepute si terminate in aceste spatii social-culturale) ca rolul jucat de salon in societate a fost major.
Sunt expuse peste 150 de obiecte, incluzand portrete ale gazdelor si musafirilor, manuscrise, partituri muzicale, sculpturi, picturi, desene, carti, fotografii, mobilier si filme. De la jumatatea secolului XX, filmele, televiziunea si radioul au inlocuit in mare parte saloanele, facilitand la randul lor schimburile culturale si dialogul. Mai mult, necesitatea de saloane pentru femei si evrei a disparut in urma emanciparii sociale si politice.
29-08-2005
Foto: Johann Karl Kretschemar, "Portrait of Amalie Beer"
