Manastirea Bizere a fost atestata, pentru prima data, in anul 1183, cand abatia avea hramul Sfintei Fecioare Maria. Mai tarziu, spre sfarsitul secolului al XII-lea manastirea Bizere avea sa functioneze ca lacas benedictin, aflat sub patronaj regal. Abatia controla transportul de sare pe raul Mures.
In secolul al XIII-lea, manastirea cu un numar de 23 calugari, avea un venit anual de 4.000 de bolovani de sare, produs, care potrivit istoricilor, era greu de procurat in acele timpuri.
Din pacate, incepand cu secolul al XIV-lea manastirea benedictina a cunoscut o constanta decadere, iar in 1557, dupa invazia turceasca in partile Aradului si ca urmare a Reformei religioase, manastirea nu mai era consemnata ca fiind functionala.
SIT arheologic
Mozaicurile au fost descoperite in 2003 de specialistii muzeului din Arad
Sapaturile arheologice, demarate inca din 2001, au scos la lumina palatul abatial si cimitirul manastirii. Mai tarziu, in anul 2003, au fost executate sapaturi si au fost descoperite mozaicurile din biserica manastirii – de traditie bizantina si romanica, asemanatoare cu cele din nordul Italiei, la Aquileea.
Inca de la primele sapaturi, arheologii au descoperit, in zona, izvoare istorice ce vorbesc despre viata prospera a unei comunitati monahale de circa 30 de calugari. La sapaturile arheologice au participat specialisti ai Complexului Muzeal Arad, Peter Hugel, Kopeczny Zsuzsanna, Florin Marginean si Pascu Hurezan, dar si de la Institutul de Arheologie si Istorie a Artei Cluj-Napoca.
Expozitia de la muzeul din Arad mai ramane deschisa pana in 13 mai. Situl arheologic al manastirii este situat la 1,5 km nord-est de localitatea Frumuseni si la 12 km est de Arad, in Lunca Muresului, in locul numit „Fantana turcului“.
