Comisia Internationala a Teatrului Francofon s-a reunit zilele acestea la Bucuresti, in avanpremiera Sommet-ului Francofoniei, care va avea loc in capitala intre 27 si 29 septembrie. Scopul existentei comisiei, a carei longevitate este notabila, este acela de a sprijini - mai ales din punct de vedere financiar - proiectele „de creatie si circulatie teatrala“. Astfel, membrii conducerii institutiei fac din cand in cand turul tarilor francofone in cautare de talente artistice, insa daca gasesc proiecte, spectacole mai de doamne-ajuta, nu pot da mai mult de 15.000 si 35.000 de euro „ajutor“. Sau, si mai interesant, daca un artist aplica la Comisia Internationala a Teatrului Francofon si guvernul tarii unde traieste nu sprijina financiar bugetul comisiei, este mai greu de rezolvat problema. „Ni se reproseaza ca regulile jocului sunt complicate, insa nu trebuie uitat ca artistii se intalnesc din orizonturi diferite“, a declarat ieri, in cadrul unei conferinte de presa, Emile Lansman, presedintele Comisiei Internationale a Teatrului Francofon. Acesta a adaugat ca, „de-a lungul timpului, numeroase proiecte au fost sprijinite financiar de Franta, Belgia, Canada si Elvetia“, regula fiind ca trei guverne din patru sa contribuie cu bani pentru sprijinul teatrului francofon.
«Buget limitat»
Precizand ca bugetul Comisiei Internationale a Teatrului Francofon este „unul limitat“, presedintele Emile Lansman si-a exprimat speranta ca si guvernul roman va da ceva banuti pentru artistii nostri. „Cu siguranta, exista sansele de colaborare intre guvernul roman si celelalte guverne francofone“, a mai spus Lansman, mentionand ca, deocamdata, artistii de teatru romani nu se numara oficial printre membrii Comisiei Internationale a Teatrului Francofon. De asemenea, Lanceman a mai declarat ca „nu exista sume globale, ci sunt selectate intre 15 si 20 de proiecte pe an care corespund criteriilor de selectie“, insa presedintele comisiei nu a dezvaluit care ar fi aceste criterii. In rest, romanii i-au laudat pe francezi, francezii s-au declarat incantati de celebra „ospitalitate romaneasca“ etc. „Ceea ce a realizat Comisia Internationala a Teatrului Francofon este o poarta cu teatrul romanesc“, a declarat ministrul culturii si cultelor, Adrian Iorgulescu. Acesta a mai spus ca „dupa 1989, teatrul autohton a cunoscut o mai buna relationare cu exteriorul. Avem o excelenta scoala teatrala, actori, regizori, scenografi, compozitori de muzica de teatru, desi toti acestia au trecut prin rigorile perioadei comuniste“, a mai spus ministrul Iorgulescu.
In alta ordine de idei, cei cativa oameni de teatru, prezenti in sala, nu au parut extaziati de impactul activitatii Comisiei Internationale a Teatrului Francofon asupra artistilor romani. Mai ales ca si noi avem birocratia noastra si daca artistii vor bani, de ce sa nu ceara de la Fondul Cultural National...?
Peste 23 de miliarde pentru Anul Francofoniei
Birocratia tipic romaneasca pune bete in roate si evenimentelor culturale dedicate Anului Francofoniei. Potrivit Deliei Mucica, secretar general al Ministerului Culturii si Cultelor (MCC), „vreo sapte-opt evenimente au fost amanate, unele nu s-au mai putut realiza“, din cauza ca banii au sosit cu intarziere in bugetele ministerelor, inclusiv in cel al MCC. Pentru organizarea manifestarilor culturale din intreg Anul Francofoniei, MCC dispune de 2.364.000 de lei noi, adica peste 23 de miliarde de lei vechi.
