Durata: 11 noiembrie 2010 - 16 ianuarie 2011
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României
Muzeul Naţional de Artă al României, Centrul Naţional de Costume de Scenă din Moulins, Institutul Francez din Bucureşti şi Ambasada Franţei în România vă invită în perioada 11 noiembrie 2010 – 16 ianuarie 2011 să vizitaţi expoziţia Operele ruseşti în zorii Baletelor ruseşti 1901-1913.
Expoziţia prezintă 85 de costume de scenă create pentru operele cu subiect istoric sau legendar ale unor compozitori ruşi (Boris Godunov şi Hovanşcina de Musorgski, Ivan cel Groaznic sau Fata din Pskov şi Snegurocika sau Fata de zăpadă de Rimski-Korsakov), montate de Serghei Diaghilev în Franţa în primul sfert al secolului al XX-lea.
Majoritatea pieselor din expoziţia de la Bucureşti au fost expuse public pentru prima dată în perioada decembrie 2009 – mai 2010 la Moulins, la Centrul Naţional de Costume de Scenă, cu ocazia centenarului Baletelor Ruseşti ale lui Diaghilev şi a anului Franţa-Rusia 2010.
Toate piesele prezentate în expoziţie provin de la Centrul Naţional al Costumului de Scenă din Moulins (CNCS) - prima instituţie din lume consacrată în exclusivitate conservării patrimoniului material al artelor spectacolului (teatru, operă, dans etc.), mai exact costumelor şi decorurilor. Centrul a fost inaugurat pe 1 iulie 2006 şi este prezidat de creatorul de modă Christian Lacroix.
Serghei Diaghilev (1872 – 1929), fondatorul Baletelor Ruseşti, a avut o influenţă decisivă în toate domeniile creaţiei legate de artele spectacolului, determinând o veritabilă revoluţie estetică. Activitatea sa se concretizează, din 1907, în seriile de concerte istorice ruseşti şi, din 1909, în primele stagiuni de opere şi balete ruseşti la Paris. Iniţial, Diaghilev dorea să prezinte publicului parizian cu precădere spectacole lirice, dar, cu timpul, circumstanţele istorice l-au determinat să se concentreze asupra baletelor, care au fost elementul esenţial al activităţii sale din 1909 până la moartea sa, în 1929. De aceea celebritatea lui Diaghilev se leagă cel mai adesea de domeniul dansului, de legendarele „Saisons russes” şi de Baletele Ruseşti.
Boris Godunov este prima operă montată de Diaghilev la Paris, în 1908, şi s-a bucurat de un succes răsunător, devenind o referinţă absolută pentru producţiile ulterioare. Costumele create de celebrii graficieni şi scenografi Ivan Bilibin şi Leon Bakst pentru această operă au fost achiziţionate ulterior de Jacques Rouché, director al Operei din Paris, şi au fost utilizate la Palais Garnier pentru toate spectacolele din repertoriul liric rus până la mijlocul secolului al XX-lea.
Feodor Fedorovski a realizat costumele şi decorurile pentru Hovanşcina de Musorgski, montată în Franţa şi în Anglia în cursul stagiunii ruse din 1913. Asemeni costumelor pentru Boris Godunov, şi creaţiile lui Fedorovski vor fi reutilizate în montări ulterioare la Opera din Paris până în anii 1960.
Opera Ivan cel Groaznic (sau Fata din Pskov) a fost reprezentată în Franţa în cadrul primei stagiuni a Baletelor Ruseşti ale lui Diaghilev, în 1909, bucurându-se de mai puţin succes decât Boris Godunov. Întrucâtva dezamăgit, Diaghilev nu a mai montat-o decât în 1913, la Londra. Costumele pentru acest spectacol au fost confecţionate la Moscova, pentru punerea în scenă a aceleiaşi piese la Teatrul Imperial Balşoi, în 1901. Aleksandr Golovin, pictor şi decorator (care a lucrat cu Diaghilev pentru Boris Godunov în 1908), le-a desenat, cu concursul arheologului Vladimir Sizov, însărcinat să vegheze la veridicitatea lor etnografică. Costumele au fost refolosite la Opera din Paris pentru numeroase spectacole, până în 1982.
Snegurocika a fost prima operă de Rimski-Korsakov reprezentată în Franţa, la Opera Comică, pe 22 mai 1908, într-o versiune franceză. Succesul premierei cu Boris Godunov, montată de Diaghilev la Palais Garnier, a pus în umbră spectacolul de la Opera Comică, care nu a fost reluat niciodată. Costumele somptuoase, semnate de Félix Fournery, erau în mare măsură inspirate din desenele lui Bilibin ilustrând poveşti ruseşti, în stilul tradiţional atât de drag lui. Costumele păstrate au fost refolosite într-o serie de noi producţii la Opera Comică şi la Opera din Paris, până în anii 1980.
Astfel, expoziţia prezintă costume de o mare varietate cromatică şi stilistică, ce alătură viziuni scenografice diferite, de inspiraţie tradiţională sau, dimpotrivă, avangardiste pentru acel moment.
Curatorii expoziţiei sunt Martine Kahane, director al CNCS şi Delphine Pinasa, director delegat al CNCS, iar scenografia expoziţiei este semnată de Giuliano Spinelli.
